Importante momente aniversare tehnico-economice in 2023 (III)

Continuăm să prezentăm, în numărul de față, o cronică a unor remarcabile momente din istoria economiei, științei și tehnicii românești și nu numai, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2023, se împlinesc:

145 de ani de la:

▪ Punerea în circulație a primului tren accelerat pe linia București - Viena, prin Orșova. Pe porțiunea Vârciorova - Orșova se călătorea cu trăsura, joncțiunea căii ferate nefiind terminată;

▪ Construirea primelor tuneluri din țara noastră pe Valea Prahovei: unul mare, lângă Bușteni, și două, mai mici, între Comarnic și Valea Largă, toate abandonate ulterior prin schimbarea traseului căii ferate.

▪ Înființarea, în țara noastră, a primei fabrici de chibrituri, la Buciumi - Iași;

▪ Deschiderea carierei de la Turcoaia (jud. Tulcea), pentru exploatarea și producerea de pavele de granit, înlocuindu-se treptat granitul italian, porfirul belgian de Quenast, precum și granitul și gresia de Scoția, care se importau;

▪ Apariția, în Comptes rendus des séances de l Académie des sciences, a tezei de doctorat - susținută la Sorbona - a matematicianului Spiru Haret, intitulată Sur l invariabilité des grandes axes des orbites planétaires, în care, generalizând rezultatele cercetărilor anterioare făcute de Pierre Simon Laplace (1749 - 1827), Joseph Louis Lagrange (1736 - 1813) și Denis Poisson (1781 - 1840), demonstrează, contrar opiniei generale de atunci, că axele mari ale orbitelor planetelor nu sunt invariabile, ci suferă perturbații;

▪ Începerea exploatării minei de lignit de la Borsec, în vederea alimentării cu combustibil a stațiunii balneare și a micilor industrii din regiune.

140 de ani de la:

▪ Instalarea, la București, la numai câțiva ani de la inventarea telefonului (1876), a primei linii telefonice: linia particulară dintre magazinul și tipografia Socec. Un an mai târziu (1884) va funcționa și prima linie telefonică de stat dintre Ministerul de Interne și Poșta centrală;

▪ Începerea editării, la Iași, a revistei Recreații științifice, care, în scurta ei perioadă de apariție (până în 1889), a avut un rol important în dezvoltarea științelor matematice din România;

▪ Săparea, la Drăgăneasa (jud. Prahova) a primei sonde mecanice din țara noastră prin sistemul canadian, cu prăjini de lemn, care nu a dat rezultate din cauza alternanței de roci moi cu roci tari și a înclinării stratelor. În același loc și în același an (1883) se folosește și sistemul pensilvan, cu percuție prin cablu de Manila. Una dintre sondele de la Drăgăneasa a fost prima din România care a erupt natural;

▪ Apariția lucrării Economia câmpului, a lui Gheorghe Pop de Băsești, în paginile căreia autorul, președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia care a proclamat, la 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu România, preconizează o serie de măsuri menite să ducă la modernizarea agriculturii din Transilvania;

▪ Construirea, peste râul Prahova, în apropiere de Ploiești, a primului pod metalic de cale ferată, în grinzi cu zăbrele, proiectat și executat de ingineri români;

▪ Votarea Legii pentru aderarea României la Convenția internațională a metrului, încheiată la Paris, la 8/20 mai 1875. Însărcinatul cu afaceri al țării noastre la Paris, scriitorul Alexandru Odobescu, a semnat această Convenție în numele guvernului român. Totodată, a fost alcătuit un comitet special, format din Ștefan P. Radianu, Ștefan C. Hepites și Alexandru C. Orăscu, care să studieze problema generalizării sistemului metric în întreaga țară. Concluziile comitetului au condus la elaborarea și la aplicarea legii pentru introducerea acestui sistem cu începere de la 1 iulie 1884;

▪ Aderarea României la Biroul internațional de măsuri și greutăți, cu sediul la Paris, înființat la 20 martie 1875.