A fost publicata versiunea actualizata a proiectului Strategiei Nationale in domeniul Inteligentei Artificiale 2024 - 2027
Data: 1-15 februarie 2024
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a publicat pe site-ul instituției versiunea actualizată a Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA) 2024 - 2027, însoțită de proiectul de Hotărâre de Guvern pentru adoptarea acesteia. „Ne-am asigurat că drepturile românilor vor fi protejate online. Strategia a beneficiat de o consultare publică extinsă, începând din septembrie 2023. Propunerile Comitetului Român pentru Inteligență Artificială și ale celorlalte organizații au fost temeinic analizate și sunt integrate. IA este viitorul economiei digitale globale, iar România va fi parte a acestui viitor, valorificând extraordinarul potențial al țării în IT și tehnologii emergente!", a precizat ministrul de resort, Bogdan Ivan.
- Credit foto: www.freepik.com
Potrivit unui comunicat al MCID, în elaborarea SN-IA au fost luate în considerare recomandări concrete formulate de organizațiile internaționale, recomandări ce vizează: ▪ realizarea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea în domeniul IA; ▪ promovarea unui ecosistem digital pentru IA; ▪ oferirea unui mediu politic propice pentru IA; ▪ consolidarea capacității umane; ▪ cooperarea internațională pentru IA de încredere.
„SN-IA se bazează pe acțiunile concrete propuse la nivelul Uniunii Europene, dar este, de asemenea, ancorată în situația actuală și contextul românesc, atât în ceea ce privește IA, cât și domeniile conexe principale: cercetarea și dezvoltarea, inovarea, competitivitatea economiei, educația, digitalizarea administrației și a societății", se menționează în comunicat.
Reamintim că SN-IA a fost redactată în perioada iulie 2021 - februarie 2023, de către un grup extins de specialiști în tehnologii, cercetare și inovare, digitalizare, antreprenoriat, administrație publică, provenind din zone diverse de activitate, de la mediul academic până la mediul de afaceri, consultanță și instituții publice. Expertiza specialiștilor cooptați în echipa de elaborare a Strategiei a fost completată și ajustată prin parcurgerea unui proces amplu de consultare publică, derulat încă de la începutul redactării documentului strategic. În elaborarea SN-IA au fost luate în considerare recomandări concrete formulate de organizațiile internaționale, special pentru cazurile în care statele demarează procese de dezvoltare a strategiilor de către responsabilii politicilor în acest domeniu, o parte din cele mai importante fiind: ▪ realizarea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea în domeniul IA; ▪ promovarea unui ecosistem digital pentru IA; ▪ oferirea unui mediu politic propice pentru IA; ▪ consolidarea capacității umane și pregătirea pentru tranziția pe piața muncii; ▪ cooperarea internațională pentru IA de încredere.
- Credit foto: www.freepik.com
„Așadar, SN-IA se bazează pe acțiunile concrete propuse la nivelul Uniunii Europene, dar este, de asemenea, ancorată în situația actuală și contextul românesc, atât în ceea ce privește IA, cât și domeniile conexe principale: cercetarea, dezvoltarea și inovarea, competitivitatea economiei, educația, digitalizarea administrației și a societății", menționează inițiatorii.
Potrivit Notei de fundamentare a documentului, definirea problemelor, oportunităților și direcțiilor de acțiune reprezintă rezultatul unui proces de analiză de date și consultare sistematică și continuă, pe parcursul a 18 luni, cu reprezentanții universităților, centrelor de cercetare - dezvoltare - inovare, administrației publice centrale și locale, precum și a companiilor cu verticală în IA. În acest context, în cadrul SN-IA au fost definite șase obiective generale corelate cu axele prioritare de acțiune urmărite și în documentele strategice ale UE: 1) Susținerea educației pentru CDI și formarea de competențe specifice IA; 2) Dezvoltarea și utilizarea eficientă a infrastructurii și a seturilor de date; 3) Dezvoltarea sistemului național de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în domeniul IA; 4) Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate; 5) Facilitarea adoptării IA în întreaga societate; 6) Dezvoltarea unui sistem de guvernanță și de reglementare a IA.
SN-IA înglobează nevoile concrete de dezvoltare a României în domeniul IA, așa cum au fost identificate în procesul de consultare publică, respectând deopotrivă cerințele legislative europene și alinierea la macro-direcțiile strategice comunitare privind susținerea excelenței și asigurarea încrederii în tehnologie, ca factori determinanți în adoptarea acesteia.
Pentru a asigura coerența intervențiilor Strategiei cu contextul actual național, un accent deosebit a fost plasat pe ancorarea obiectivelor generale și specifice în situația actuală a domeniului IA și a domeniilor conexe. Strategia are ca punct de plecare problemele, dificultățile și condițiile nefavorabile, urmărind să valorifice oportunitățile și să amplifice reușitele unor insule de excelență create până în prezent. De asemenea, documentul a beneficiat și de existența unor documente similare internaționale dedicate domeniului, construcția sa ținând cont de contextul internațional mai amplu. De asemenea, se face referire și la alte strategii sectoriale naționale din România. În toată această arhitectură, SN-IA trebuie privită ca o strategie trans-sectorială, care guvernează un domeniu ce va fi apoi detaliat și integrat în toate strategiile sectoriale, devenind un document de referință.
Autorii documentului mai subliniază, în Nota de fundamentare, că „unul dintre cele mai importante beneficii ale inteligenței artificiale se referă la îmbunătățirea nivelului și calității vieții la nivel de societate. Aceste soluții de IA pot să eficientizeze și să faciliteze interacțiunile de orice tip și să adauge plusvaloare individului ca parte integrantă a mecanismelor locale, regionale și naționale. Adoptarea soluțiilor IA trebuie să vină în mod natural și să nu ridice bariere sau probleme utilizatorilor finali. Implementarea lor la nivel de administrație publică nu ar trebui să limiteze sau să îngreuneze accesul cetățenilor la serviciile publice, ci, din contra, să permită o mai mare transparență a deciziilor și o rapiditate crescută a soluționării cererilor acestora, precum și o mai mare implicare a cetățenilor în luarea deciziilor la nivel local și național".