La intalnirea prezentului cu viitorul. Obiectivele strategice ale Programului de guvernare la orizontul anului 2028 (III)

În precedentele două numere ale publicației noastre am prezentat pe larg importante prevederi ale Programului guvernamental, aprobat de Parlament până la orizontul anului 2028. Ca un corolar și, în același timp, ca un fundament al întregului Program se înfățișează obiectivele propuse în domeniul energetic. În paginile de față, vom reține câteva direcții esențiale de acțiune.

 - Credit foto: www.freepik.com

O Strategie pe termen mediu și lung

Ceea ce atrage atenția de la început este promovarea unei viziuni strategice care include cele mai importante componente ale unei politici energetice racordate la tendințele de pe plan european și mondial, însă ancorate (cel puțin la modul intenție) în realitățile din țara noastră. Această caracteristică este evidențiată de componentele respectivei Strategii.

♦ Diversificarea surselor de aprovizionare

Principalele proiecte strategice majore vor include:

▪ Coridorul Verde (Azerbaidjan - Georgia - România - Ungaria) pentru transportul de energie din surse regenerabile din regiunea Mării Negre;

▪ Coridorul BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria) pentru transportul de gaze naturale din regiuni alternative;

▪ Exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră prin proiectul strategic Neptun Deep, cu obiectivul de a prelua gaze naturale direct de la țărmul românesc al acestei regiuni.

♦ Reducerea dependenței de importuri

▪ Se are în vedere ca, începând cu anul 2027, România să devină complet independentă de importurile de gaze naturale, obiectiv care vizează o mai bună valorificare a resurselor interne prin noi capacități de exploatare offshore și onshore neutilizate, precum zăcământul de la Caragele;

▪ Investițiile în infrastructura de stocare energie electrică și gaze naturale și în rețelele de transport și distribuție vor facilita reducerea importurilor de energie și vor permite crearea unei rezerve strategice pentru situații de urgență.

♦ Creșterea capacităților interne de producție și stocare

▪ Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă;

▪ Realizarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă;

▪ Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni - SMR, în condiții de fezabilitate economică și cu încurajarea unei industrii locale românești pentru lanțul de furnizare a componentelor de bază;

▪ Realizarea programului de restructurare a CE Oltenia, prin construirea de capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO₂ (Ișalnița - 850 MW, Turceni - 475 MW), precum și a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW;

▪ Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, prin construirea unei centrale de ultimă generație pe gaze, cu ciclu combinat;

▪ Proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR, proiecte a căror valoare însumată a capacității instalate în cogenerare (electric + termic) este de 842 MW (486,2 MW electrici și 355,8 MW termici);

▪ Finalizarea proiectelor termocentralelor pe gaz de la Iernut (430 MW) și Mintia (1750 MW);

▪ Finalizarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție, sistate sau întârziate în prezent: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești, AHE Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu - Avrig, Treapta Câineni, Racovița și treapta Lotrioara, AHE Surduc - Siriu, AHE Pașcani etc.

 - Credit foto: www.freepik.com

Promovarea soluțiilor inovatoare în plan economic, ecologic, social

♦ Constituirea de rezervă de capacitate pe bază de cărbune în situații excepționale

▪ Punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă și antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situații excepționale cum sunt starea de urgență, asediu, mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, război, criză energetică sau stare de alertă;

▪ Punerea în conservare a unor termocentrale pe bază de cărbune în vederea funcționării lor pe durata unor stări excepționale, criză energetică sau stare de alertă;

▪ Subvenționarea corespunzătoare a acestor infrastructuri de rezervă de capacitate ca obligație de serviciu public de interes național și declararea lor ca infrastructuri critice naționale.

♦ Valea Jiului transformată într-un hub energetic integrat și sustenabil

▪ Demararea studiilor de fezabilitate pentru dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă, inclusiv construirea de parcuri fotovoltaice pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere, implementarea unei microhidrocentrale care să valorifice potențialul hidrografic local, sisteme de stocare a energiei în puțurile de mină dezafectate, utilizând tehnologia de stocare gravitațională sau soluții inovative pentru stocare;

▪ Proiectarea și dezvoltarea unei centrale cu ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT) la Termocentrala Paroșeni, cu integrarea unor soluții pentru utilizarea hidrogenului ca vector energetic complementar, asigurând o tranziție eficientă către surse de energie mai curate;

▪ Integrarea capacităților noi într-un model de hub energetic regional, care să susțină dezvoltarea economică și să contribuie la tranziția energetică națională, promovând Valea Jiului ca exemplu de reconversie sustenabilă.

 - Credit foto: www.freepik.com

 Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport și distribuție

▪ Se va dubla capacitatea de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7000 MW prin noi investiții la Transelectrica (program de 7 miliarde de lei, din fonduri proprii, și 2,8 miliarde de lei din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice);

▪ Investiții de 2,5 miliarde de lei la Transgaz pentru dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale;

▪ Extinderea rețelelor de transport gaz și electricitate în vederea creșterii interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova - cuplarea piețelor de energie și gaze naturale din România și Republica Moldova;

▪ Modernizarea și extinderea rețelei de transport și de distribuție a gazelor naturale, cu accent pe pregătirea rețelelor pentru economia hidrogenului;

▪ Extinderea și dezvoltarea rețelelor de gaz natural prin Programul Național „Anghel Saligny" pentru perioada
2025 - 2028, în condiții de fezabilitate economică, cu scopul de a conecta 90% din localitățile rurale la rețelele de gaz, prin: monitorizarea anuală a progresului prin numărul de noi racordări și economiile de costuri pentru consumatori; continuarea proiectelor de extindere rețele de gaz începute și aflate în diverse faze de construire/finalizare; alocarea unui buget de 500 milioane de euro anual, cu ajustări bazate pe analize economico-sociale pentru implementare; reducerea izolării energetice, în special în zona de munte, și stimularea dezvoltării economice regionale și locale, integrându-se cu alte proiecte de infrastructură pentru eficiență maximă.

În centrul atenției, consumatorii

Nicio locuință din România nu va fi lipsită de energie electrică până în 2028, se afirmă în Programul de guvernare. Se vor implementa programe naționale eficiente pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instalații de stocare și pompe de căldură la locuințele aflate în zone izolate, finalizându-se astfel procesul de electrificare a României.

♦ Protecția și încurajarea inițiativelor locale și sectoriale

▪ Elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale;

▪ Introducerea unui sistem de compensare a costurilor energetice, pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și a combate sărăcia energetică, astfel încât, după plata facturilor la utilități, nicio gospodărie să nu coboare sub pragul sărăciei relative;

▪ Ajustarea venitului mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, în funcție de care se acordă ajutorul, din Legea nr. 226/2021;

▪ Mecanism flexibil, prin care gospodăriile pot intra sau ieși din schema de ajutor, în funcție de venit și de prețurile energiei;

▪ Mecanism care elimină procesul de cerere din partea cetățeanului, reducându-se încărcătura aparatului de asistență socială din primării, și riscul de excludere a unor beneficiari care s-ar califica pentru ajutor dar care, din varii motive, nu depun cerere. Identificarea beneficiarilor se face de către stat;

▪ Utilizarea mecanismelor deja testate și implementate - de exemplu, carduri fizice (precum cardurile de vacanță, de alimente sau chiar de energie);

▪ Dezvoltarea unei politici naționale pentru reducerea sărăciei energetice, care să includă investiții masive în eficiența energetică a locuințelor, mai ales în zonele rurale și defavorizate. Această strategie va fi corelată cu obiectivele de sustenabilitate și finanțată prin fonduri europene și naționale, cu un accent pe îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și pe promovarea surselor descentralizate de energie.

♦ Sprijin pentru întreprinderile și consumatorii industriali

▪ Indiferent dacă este vorba despre segmentul casnic, despre IMM-uri sau despre marii consumatori industriali, accesibilitatea prețului rămâne o condiție esențială. Vor fi continuate schemele de ajutor de stat pentru consumatorii energointensivi și programele de sprijinire a investițiilor la IMM-uri pentru susținerea autoconsumului și facturi mai mici la energie electrică;

▪ Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Sprijinirea industriei petrochimice, cu posibile facilități fiscale, pentru a da valoare adăugată gazului românesc. România are potențialul să devină un jucător puternic în regiune în ceea ce privește produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deține;

▪ Mix energetic cu emisii scăzute.

 - Credit foto: www.freepik.com

Accelerarea tranziției la energia din surse regenerabile

♦ Implementarea proiectelor din fonduri europene

▪ Dezvoltarea de capacități de producție din surse regenerabile se va realiza prin accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene și atingerea țintei din PNRR de 5000 MW eolian și solar, susținute de mecanismul Contractelor pentru Diferență până în 2030, încă 3500 MW eolian și solar și peste 3000 MWh capacități de stocare instalați și conectați la rețea, până la finalul anului 2026;

▪ Respectarea termenelor din legea privind energia eoliană offshore în ceea ce privește lista perimetrelor eoliene offshore care vor fi concesionate și predictibilitate în stabilirea procedurilor administrative, tehnice și cadrului fiscal care vor guverna aceste investiții;

▪ Descentralizarea producției de energie la nivelul prosumatorilor și adoptarea unei legislații clare și predictibile pentru încurajarea comunităților de energie, ca măsură pentru a diminua presiunea exercitată pe rețeaua centralizată.

♦ Continuarea programului nuclear

▪ Prelungirea duratei de viață a Unității 1 de la CNE Cernavodă prin retehnologizare și realizarea Unităților 3 și 4 și construcția de reactoare modulare mici (SMR), pe baze economice viabile, pentru a asigura flexibilitatea și securitatea energetică pe termen lung;

▪ Construirea primei instalații de detritiere din Europa, la CNE Cernavodă, care va îndepărta tritiul din instalație, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului. Instalația de detritiere de la Cernavodă va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa și va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu - combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune nucleară, cum ar fi ITER - devenind, astfel, prima sursă europeană și a treia din lume pentru acest tip de combustibil, folosind o tehnologie românească;

▪ Producerea de izotopi medicali la CNE Cernavodă - producerea izotopului medical Lutețiu-177 (Lu-177) la centrala nucleară Cernavodă. Lutețiu-177 este utilizat pentru o serie de tratamente oncologice vitale împotriva cancerului;

▪ Ciclu integrat - de la materie primă, la apă grea și reactoare nucleare cu rezultate excelente în ultimii 20 de ani. Cererea globală pentru apă grea este într-o creștere spectaculoasă, iar România poate fi un jucător strategic.

 - Credit foto: www.freepik.com

♦ Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)

▪ Continuarea investițiilor în tehnologii de captare și stocare a carbonului (CCS), în special pentru industriile grele și centralele termoelectrice pe bază de cărbune;

▪ Stimulente pentru investiții în captarea, stocarea sau utilizarea CO₂ (CCS, DAC etc.), în special pentru industriile care nu beneficiază de alte soluții tehnologice pentru diminuarea emisiilor și care se confruntă cu riscul dispariției din cauza evoluției viitoare a taxării CO₂;

▪ Eficiență energetică și modernizarea infrastructurii.

Îmbunătățirea raportului dintre efect și efort

♦ Căi și mijloace pentru eficientizarea sistemului energetic

▪ Promovarea de programe integrate pentru eficientizarea rețelelor de transport și distribuție. Modernizarea infrastructurii în vederea reducerii costurilor pentru consumatori și asigurarea sustenabilității sistemului energetic;

▪ Creșterea eficienței energetice în clădiri, prin investiții în reabilitarea termică a locuințelor și clădirilor publice, folosind fonduri europene și naționale;

▪ Introducerea de stimulente fiscale și utilizarea fondurilor europene pentru tranziția de la centralele pe lemne/gaze naturale la energie electrică (sisteme combinate de panouri fotovoltaice, baterii de stocare, pompe de căldură și electrocasnice eficiente), pentru a valorifica gazele naturale în industrie sau producția de energie electrică;

▪ Implementarea unui sistem de bonusuri care să-i recompenseze pe consumatorii casnici și non-casnici orientați spre electrificare și un consum eficient de energie.

♦ Modernizarea și digitalizarea sistemelor de încălzire centralizată

▪ Investiții în rețelele de energie electrică; creșterea numărului prosumatorilor și un consum casnic mai ridicat, atribuit unor factori precum o utilizare mai extinsă a pompelor de căldură și a stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice, necesită o creștere substanțială a investițiilor anuale;

▪ Modernizarea din fonduri europene (PNRR și Fondul pentru Modernizare) a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de carbon în marile orașe;

▪ Dezvoltarea piețelor de energie și creșterea competitivității.

♦ Creșterea transparenței și competitivității pe piețele de profil

▪ Dezvoltarea unor mecanisme robuste pentru asigurarea transparenței prețurilor la energie, astfel încât consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri;

▪ Stimularea concurenței pe piața de echilibrare, atât din perspectiva tehnologiilor folosite pentru flexibilizarea sistemului, cât și prin apariția de noi jucători; stimulente pentru dezvoltarea bateriilor de stocare pe care Transelectrica să le poată folosi pentru echilibrarea SEN;

▪ Consolidarea burselor de energie prin legislație predictibilă și funcționalizarea pieței de energie. Revizuirea legislației naționale în conformitate cu normele UE;

▪ Integrarea sistemelor informatice ale autorităților centrale, locale și ale operatorilor de utilități într-un sistem informatic centralizat în vederea urgentării solicitărilor;

▪ Responsabilitatea companiilor energetice față de clienți: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de calitate înaltă, cu o facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor. În plus, se vor promova inițiative care să încurajeze flexibilitatea în planurile de tarifare;

▪ Digitalizare și securitate cibernetică în energie;

▪ Digitalizarea infrastructurii energetice prin:

• contorizare inteligentă și digitalizarea rețelelor pentru a înlesni pe viitor și alte modele tarifare care să țină cont de prețul energiei în funcție de intervalele orare; implementarea rețelelor inteligente, care va optimiza gestionarea consumului de energie și va crește eficiența operațiunilor de transport și distribuție; accelerarea instalării de contoare inteligente la nivel național, pentru a permite consumatorilor să monitorizeze în timp real consumul de energie și să reducă risipa; implementarea pe scară largă a mecanismelor de răspuns la cerere și management al cererii de energie (demand response și demand side management), care ar urma să reducă facturile românilor; migrarea tuturor datelor din sectorul energetic în Cloud-ul Privat Guvernamental și în Platforma de Cloud Guvernamental, pentru a genera servicii publice online pentru cetățeni și interoperabilitate de date în sistem.

- Credit foto: www.freepik.com

♦ Securitate cibernetică pentru infrastructura critică

▪ Înființarea, în cadrul Ministerului Energiei, a Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE), structură fără personalitate juridică, care va asigura securitatea cibernetică a Ministerului Energiei, a companiilor naționale din sectorul energetic, a beneficiarilor proiectelor finanțate prin Fondul pentru Modernizare și, contra cost, altor entități din sectorul energetic;

▪ Înființarea centrelor operative de securitate cibernetică (SOC) și a echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT) la nivelul companiilor naționale din sectorul energetic, asigurând reziliența și protecția infrastructurilor energetice împotriva atacurilor cibernetice;

▪ Legislație transparentă și predictibilă.

Valorificarea superioară a politicilor europene și a resurselor umane

▪ Participarea activă în cadrul inițiativelor europene care vizează promovarea utilizării pe scară largă a bateriilor electrice, stocare, în capacități de captare a CO₂, identificarea și valorificarea materiilor prime rare (de exemplu, litiu);

▪ Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Valorificarea superioară a altor resurse, precum rezervele de grafit de la Baia de Fier (Gorj). România are potențialul să devină un jucător puternic în

regiune în ceea ce privește produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deține;

 

▪ Finanțarea mineritului de litiu și neodim, în vederea dezvoltării unei industrii naționale de producție a bateriilor litiu-ion, a bateriilor pentru vehicule electrice (EVs), a magneților permanenți și a turbinelor eoliene. Dezvoltarea acestor industrii autohtone va spori creșterea proiectelor energetice de parcuri eoliene și fotovoltaice, accelerând tranziția României către emisii reduse de CO₂.

♦ Educație, cercetare, dezvoltare și inovare în sectorul energetic românesc

▪ Finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare, aplicații și inginerie tehnologică aferente suportului tehnic național pentru energetică nucleară din Programul Anual de cercetare RATEN;

▪ Deblocarea proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor Demonstrator), care presupune dezvoltarea și demonstrarea reactorilor răciți cu plumb. Reactorul de generație IV ALFRED este un proiect românesc unic în lume, la nivel de demonstrator;

▪ Consolidarea rolului României ca lider regional în inovația energetică și tranziția verde prin dezvoltarea CleanTech Accelerator, un program dedicat susținerii start-up-urilor și inovatorilor din Europa de Sud-Est care creează soluții tehnologice pentru energie verde și sustenabilitate. Această inițiativă, derulată în parteneriat cu actori-cheie din industria energetică, are ca scop transformarea Muzeului Tehnic Dimitrie Leonida într-un hub al energiei, care va include și Fabrica de Unicorni, devenind un centru de excelență în inovație tehnologică și antreprenoriat. Programul va oferi acces la consultanță de specialitate, colaborare cu companii de top, sprijin în atragerea de fonduri și conectarea la capital de risc, accelerând dezvoltarea tehnologiilor curate și promovând competitivitatea României în sectorul energetic la nivel internațional;

- Credit foto: www.mnt-leonida.ro

▪ Finanțarea formării specialiștilor tehnici în instalații energetice. Pentru a atinge obiectivele asociate cu tranziția energetică, în special la nivelul consumatorilor finali și pentru a menține ritmul accelerat de trecere la tehnologiile aferente, de la panouri fotovoltaice, baterii și contorizare inteligentă, până la pompe de căldură, centrale micro-CHP și rețele inteligente de energie electrică și gaze naturale, va fi necesar un număr considerabil de specialiști în proiectarea, instalarea și mentenanța acestor elemente. De asemenea, dacă se reușește și atragerea de investiții locale numeroase în capacități de producție de astfel de echipamente, asemenea competențe vor fi cu atât mai valoroase;

▪ Dezvoltarea programelor de educație și formare profesională prin introducerea de cursuri și specializări în domeniul energiei verzi, extinderea curriculei universitare și a programelor postuniversitare pentru a include specializări în tehnologii verzi, managementul energiei, digitalizare și securitate cibernetică în sectorul energetic;

▪ Colaborarea cu mediul de afaceri, prin crearea unor parteneriate între universități, instituții de învățământ și companiile din sectorul energetic pentru dezvoltarea de programe de formare practică, stagii și traininguri pentru studenți și specialiști, cu precădere la companiile naționale în domeniul energetic;

▪ Creșterea competențelor pentru tranziția energetică, prin dezvoltarea de programe de formare continuă pentru angajații din sector, cu accent pe noile tehnologii și metode de eficiență energetică, managementul energiei și utilizarea surselor regenerabile;

▪ Stimularea mobilității și schimbului de cunoștințe, prin oferirea de burse și programe de schimb pentru studenți și cercetători, facilitând accesul la expertiză internațională și bune practici în domeniul energetic, precum și prin crearea de platforme naționale de colaborare între instituțiile de învățământ superior, centrele de cercetare și industria energetică pentru schimbul de cunoștințe și inovație.