O sansa pentru economia romaneasca, o sansa pentru ingineri, o sansa pentru toti: cresterea exportului
Data: 16-28 februarie 2003
* Rezultatele din 2002 sub lupa specialistilor * Cuvantul de ordine: competitivitatea * Nu tot ce-i afara zugravit inauntru e viu si natural
Documente oficiale - incepand cu statisticile privind bilantul pe 2002, dar mai ales lucrarile Parlamentului consacrate implinirii primei jumatati de mandat al actualei guvernari - au adus in atentia tuturor celor interesati principalele directii de actiune pentru acest an si pentru perioada pana in 2007, cand se spera ca Romania va deveni membra cu drepturi depline a Uniunii Europene. Astfel, se preconizeaza o crestere de 5,2 procente a produsului intern brut, ceea ce va confirma relansarea de durata a economiei romanesti.
Pe fondul acestor prognoze optimiste, in buna masura justificate de rezultatele inregistrate incepand din anul 2000, se detaseaza "locomotivele" pe care se bazeaza guvernantii atunci cand afirma ca 2003 va fi mai bun decat 2002. Se au in vedere, in special, majorarea substantiala a investitiilor cu cca 9 procente si a exporturilor cu 11 procente.
Spatiul nu ne permite sa ne referim la toate prognozele macroeconomice, asa ca ne vom concentra pe cateva aspecte legate de comertul exterior al tarii, cu precadere de derularea exportului.
Confirmari si infirmari
Ani la rand, analisti economici de prestigiu, atat din tara cat si de peste hotare, subliniau apasat ca in cazul Romaniei exista un plafon al exporturilor care nu va putea fi depasit. Ei avansau cifra de 9 miliarde de dolari pe an. Nu era o opinie lipsita de fundamentari serioase. Se faceau evaluari riguroase ale gradului de competitivitate a produselor noastre, ale posibilitatilor de extindere a pietelor, ale tendintelor dominante din comertul mondial. Desi totul parea foarte convingator, realitatile au infirmat drastic opinia respectivilor specialisti. Cea mai convingatoare dovada o constituie rezultatele din 2002. Exportul a atins un nivel record din intreaga istorie a Romaniei, aproape 14 miliarde de dolari. O asemenea performanta nu poate fi trecuta cu vederea.
Exista suficiente temeiuri pentru a considera ca un asemenea record incorporeaza si contributiile deloc neglijabile ale inginerilor romani. Produsele care au avut cea mai mare cautare pe piata externa sunt cele care au prezentat performante in raportul calitate/pret, inclusiv prin incorporarea unor creatii tehnico-stiintifice valoroase. ¥n acelasi timp, se cere mentionat ca numerosi ingineri conduc sau au functii importante in intreprinderile de comert exterior, in special in cele din sectorul privat. Sub acest aspect se poate considera ca avem de-a face si cu un elocvent succes profesional al inginerilor.
Nu ne propunem aici inventarierea tuturor elementelor care au confirmat valabilitatea orientarii spre majorarea puternica a exportului romanesc. Vom pune accentul pe principalii factori care au asigurat suportul mentionat doar in masura in care pot fi fructificati si in perioada urmatoare, in special in 2003.
Virtutile si servitutile politicii de comert exterior
Exportul s-a revigorat intr-o masura concludenta in 2000, cand s-a luat masura de reducere a impozitului pe profit la marfurile livrate peste hotare la 5 procente. Cand - in conformitate cu acordurile convenite cu organizatiile financiare internationale - a inceput procesul de apropiere a respectivului impozit de cel perceput pentru restul de produse, s-au gasit multi intreprinzatori care au considerat ca va fi lovitura de gratie data exportului.
Sigur, nu putem aprecia pozitiv nici un fel de majorare a impozitelor si taxelor, insa s-a dovedit ca, in conditiile maririi poverii fiscale, pot fi gasite cai de contrabalansare.
¥n cele ce urmeaza incercam o sistematizare a stimulentelor puse "in miscare" in 2002.
Prima categorie o constituie stimulentele de natura bugetara. Ele au constat in special in acordarea unei bonificari de dobanda - cu 50 la suta - la creditele pentru marfurile destinate exportului, bonificatii a caror valoare s-a ridicat la peste 325 miliarde de lei (intre intreprinderile beneficiare mentionam SC Azomures - Tg. Mures, SC Ana IMEP - Pitesti, SC ALPROM - Slatina, SC STEROM - Campina, SC UMIT - Timisoara); asigurarea creditelor de export pentru riscul de tara, credite in valoare de 70 miliarde de lei; asigurarea si reasigurarea creditelor pentru export, operatiune care a implicat acordarea a peste 80 de miliarde de lei, garantii pentru credite de export in volum total de 52 miliarde de lei; majorarea capitalului social al EXIMBANK cu 350 miliarde de lei.
O a doua categorie a vizat stimulentele de natura fiscala, intre care exceptari de la plata unor taxe vamale, TVA si comision vamal la importurile de completare pentru produse destinate exportului, scutirea de la plata taxelor pentru eliberarea certificatelor si avizelor aferente unor exporturi de produse agricole, pentru mijloacele de transport etc.
¥n sfarsit, mentionam stimulentele de ordin financiar-bancar, intre care asigurarea platii importurilor de materii prime, materiale, masini si utilaje necesare cu exporturi de marfuri romanesti, utilizarea de instrumente financiar-bancare de catre EXIMBANK si bancile comerciale pentru sprijinirea exportului.
Daca toate acestea pot fi trecute, fara rezerve, la capitolul virtuti ale politicii de comert exterior, trebuie spus ca au existat si exista si numeroase servituti. Vom recurge la un exemplu. Timp de aproape 9 ani a fost in vigoare Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 care instituia "dreptul" statului de a se amesteca in afacerile firmelor, inclusiv ale celor cu capital privat, prin instituirea unor restrictii in special de ordin valutar. Potrivit estimarilor Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR), aplicarea respectivului act normativ a determinat pierderi de un miliard de dolari anual pentru exportatorii romani. Abia recent a fost abrogata amintita ordonanta guvernamentala.
Cum mai remarcam, este doar un exemplu din multe altele, dar suficient de concludent, dupa opinia noastra, pentru a reflecta zig-zag-urile politicii de comert exterior. Din acest motiv consideram ca se cuvine sa punem accentul pe ceea ce se intentioneaza sa se faca in 2003 pentru o stimulare mai puternica a exportului, in cadrul unei politici coerente de comert exterior.
Un ambitios program de actiune
Multa vreme s-au organizat si reorganizat institutiile publice de comert exterior. Una dintre cele mai neinspirate masuri a fost aceea de a include departamentul de profil in structurile Ministerului Afacerilor Externe. Cu toate ca presa a semnalat lipsa de fundament a respectivei decizii, s-a perseverat in eroare pana aproape de finalul anului 2002. Atunci s-a luat decizia de a se infiinta un Departament de Comert Exterior in institutia abilitata sa conceapa ansamblul politicilor economice ale tarii. Se pare ca aceasta solutie este buna, daca judecam si dupa programul de actiune pe care l-a intocmit pentru anul in curs.
Un obiectiv central il constituie punerea in functiune a unor parghii menite sa stimuleze activitatile indreptate spre imbunatatirea structurii exportului in sensul cresterii consistente a ponderii produselor cu valoare adaugata ridicata. Pentru a demonstra ca nu sunt "vorbe in vant", doar deziderate pioase, amintitul Departament a prezentat masurile preconizate.
¥ntrucat s-au dovedit a reprezenta solutii viabile, se intentioneaza folosirea mai frecventa si la o scara mai mare a bonificatiilor la dobanda aplicata la creditele pentru productia de export, asigurarea si reasigurarea creditelor cu acelasi scop, operatiuni pentru care s-au alocat fonduri bugetare in valoare de 1.680 miliarde de lei. Nu este o suma foarte mare, dar - incontestabil - reprezinta o crestere semnificativa fata de 2002.
Departamentul de Comert Exterior a primit 105 miliarde de lei pentru a desfasura actiuni de promovare a exportului romanesc. ¥n acest mod se va finanta total sau partial participarea unor agenti economici la targuri si expozitii internationale. Totodata, vor fi finantate si studii de piata si pe produse cu un notabil potential de export.
La randul lor, IMM-urile vor primi 50 de miliarde de lei pentru dezvoltarea activitatii de export. Sunt prevazute si prime de export, ca si programe de crestere a competitivitatii produselor industriale si agricole, ceea ce inseamna 365 miliarde de lei.
Am prezentat sumele alocate deoarece totul incepe si se termina cu banii. Fara o sustinere financiara, chiar la nivelul modest posibil in stadiul actual de dezvoltare a economiei, planurile de crestere economica, inclusiv pe calea extinderii exporturilor, sunt o iluzie pura.
Participarea la targuri si expozitii internationale
Experienta din 2002 a aratat ca manifestarile expozitionale reprezinta un cadru dintre cele mai utile pentru prezentarea ofertei romanesti de bunuri si servicii, pentru contacte cu investitori de peste hotare si chiar pentru incheierea de contracte. Din acest motiv, s-au derulat analize in vederea asigurarii unei participari eficiente a firmelor din Romania la astfel de manifestari programate in 2003. Formula adoptata este rezultanta unor consultari ample cu asociatiile patronale si profesionale, cu toate ministerele din sfera economiei, cu ANEIR si Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Municipiului Bucuresti, cu ambasadele tarii noastre intr-un mare numar de state.
Selectarea manifestarilor pentru participare si natura acestei participari se bazeaza pe urmatoarele repere:
- prezenta prioritara la evenimentele promotionale organizate in tarile membre ale Uniunii Europene, zona in care se efectueaza cca 70 la suta din comertul exterior al Romaniei; cca jumatate din totalul participarilor vizeaza UE;
- participarea la manifestari specializate in domenii de referinta. Astfel, firmele romanesti de profil vor fi prezente, in 2003, la expozitiile din domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiilor de la München si COMDEX - SUA, la targurile de mobila si materiale de constructii din Milano, Bruxelles si Moscova etc.;
- continuarea promovarii la export a vinurilor romanesti (de exemplu, Prowein-Dusseldorf si London Int'l Wine & Spiritis);
- prezenta la targurile tehnice de anvergura, precum si la cele de traditie in tari din Asia, Orientul Mijlociu, Africa (Teheran, Cairo, Lagos);
- desfasurarea de actiuni promotionale pe zone strategice prioritare, potrivit programului de politica externa a Romaniei;
- organizarea a cca 30 de misiuni economice cu participarea unor ministere de ramura a patronatelor si societatilor comerciale;
- desfasurarea unor actiuni de prezentare a produselor romanesti prin transmiterea de mostre, cataloage si, dupa caz, efectuarea de demonstratii.
Fie si numai aceasta sumara trecere in revista a elementelor principale prevazute in program, si tot este suficient pentru a constata ca - si la aceste actiuni - inginerii pot avea o participare larga, eficienta.
O oferta atragatoare
Fireste, actiunile promotionale nu se limiteaza la modalitatile oferite de targuri si expozitii internationale. Aici exista o zona intinsa de metode, de tipuri de gestionare care implica o conceptie moderna, dinamica, in directa subordonare cu cerintele pietei.
Pentru ca oferta de export a Romaniei sa fie prezentata cat mai atragator si sa aiba sanse cat mai mari de a fi receptata pozitiv, se au in vedere masuri de sustinere prin gestionarea adecvata a fluxului de oportunitati de afaceri si informatii de piata. ¥n acest sens se prevede imbunatatirea, in continuare, a posibilitatilor de acces la informatiile de piata pentru exportatori, in special pentru IMM-uri, si a modalitatilor de transmitere rapida pe pietele externe a ofertei romanesti. Totodata, se urmareste crearea unui spatiu virtual comun de informatii de comert exterior romanesc sub forma unui site, cu dezvoltare la nivelul unui portal gestionat in comun de Departamentul de Comert Exterior si Centrul Roman de Comert Exterior, menit sa stabileasca legatura automata (match-making) intre cerere si oferta.
Se vor opera actiuni de marketing la nivel de ramura si firme, inclusiv prin elaborarea profesionala a materialelor promotionale. Se va lansa sigla comuna de calitate si excelenta impreuna cu asociatiile de ramura. De asemenea, un loc important in program il are organizarea de seminarii, mese rotunde, dezbateri, intalniri consacrate cunoasterii produselor si serviciilor destinate exportului. Totodata, se va initia o cooperare sistematica, de perspectiva cu donatorii internationali de asistenta pentru sustinerea exporturilor, valorificandu-se in acest scop programele USAID/CIPE, IBD/GTZ, SIPPO, ITC-GENEVA etc.
Cu toate ca directiile de actiune au un caracter tehnic, consideram necesar sa le punctam deoarece promovarea exporturilor este, deopotriva, stiinta si arta. Aceasta caracteristica va iesi in evidenta si prin consemnarea altor elemente.
Directii prioritare de negocieri
Specialistii in domeniu stiu ca in sistemele Organizatiei Mondiale a Comertului si, mai apasat, in cele ale Uniunii Europene au loc negocieri care intereseaza in cel mai inalt grad si Romania intrucat deciziile care se adopta sunt obligatorii. Cu alte cuvinte, trebuie sa fim parte activa la negocieri, sa asiguram recunoasterea intereselor romanesti. Este vorba despre negocierile multilaterale consacrate reducerii barierelor din calea comertului de bunuri si servicii, despre armonizarea treptata a nivelului de protectie la frontiera la cel al UE.
Pentru aceste negocieri, delegatiile oficiale romane vor primi mandate cat mai cuprinzatoare, documentatii aprofundate, astfel incat sa poata contribui - prin stabilirea noilor reguli - la crearea unui cadru cat mai favorabil pentru exporturile romanesti.
O alta directie de actiune vizeaza imbunatatirea activitatii comisiilor mixte de colaborare economica. Pentru 2003 sunt prevazute sesiuni, la Bucuresti, pentru nu mai putin de 14 comisii mixte si 29 de sesiuni ale altor comisii mixte care urmeaza sa se desfasoare la resedinta partenerilor. Se urmareste deschiderea spre cat mai multe piete si asezarea relatiilor comerciale pe o baza juridica solida, de durata.
Negocierile au si cateva obiective cu "bataie" mai lunga, in sensul necesitatii de a se consolida pozitiile Romaniei pe piata internationala. O piedica serioasa in calea atingerii acestui obiectiv o constituie faptul ca inca nu s-a recunoscut caracterul de piata al economiei Romanesti de catre mai multe tari importante, cu mare potential in ceea ce priveste desfacerea produselor noastre. Pe lista statelor cu care urmeaza sa se desfasoare negocieri pe tema economiei de piata in Romania se afla SUA, Mexic, Canada, Argentina.
O alta directie de actiune o constituie declansarea unor proceduri de salvgardare impotriva anumitor importuri, in special in materie de produse agricole, chimice, textile. Se vor initia investigatii de aparare comerciala si pentru alte produse.
Concurenta acerba de pe piata mondiala impune, cum se vede, un anumit tip de interventie a structurilor statale. Desigur, patrunderea si consolidarea pozitiilor pe o anumita piata depind decisiv de raportul calitate/pret al bunurilor si serviciilor oferite de Romania. ¥n acelasi timp, cadrul juridic de operare se cere clar definit, astfel incat sa nu se aduca prejudicii intereselor firmelor romanesti exportatoare. De aici rezulta ca este falsa impresia ca activitatile de comert exterior nu se deruleaza pe baza de principii si reguli, ambele constituind obiect de negociere.
CRCE - implicarea profesionala a unei institutii importante
CRCE, adica Centrul Roman de Comert Exterior, institutie pe care am mai evocat-o, este relativ putin cunoscuta, inclusiv in randurile inginerilor. De aceea consideram ca nu este lipsit de interes sa prezentam doar cateva prevederi ale programului de activitate al CRCE pe anul in curs. Suntem convinsi ca in acest fel vom contribui la sensibilizarea inginerilor pentru un anumit tip de activitate care vine in sprijinul preocuparilor lor legate de extinderea si eficientizarea exportului. Redam obiectivele in formularea lor "seaca" din program:
* Derularea programelor de asistenta tehnica internationala destinate promovarii exporturilor romanesti si dezvoltarii activitatilor de informare, documentare si consultanta comerciala
* Initierea de programe pentru promovarea ofertei romanesti de export pentru domeniile: tehnologia informatiei, agricultura ecologica, managementul calitatii totale, ambalarea produselor alimentare, imbunatatirea capacitatii de aprovizionare, marketing si care sa antreneze cu predilectie IMM-urile
* Desfasurarea a 15 seminarii in tara, pe teme de interes pentru mediile de afaceri, precum si de prezentare a mijloacelor moderne de promovare si informare comerciala, a rezultatelor lucrarilor realizate si a activitatii CRCE
* Organizarea de standuri de informare comerciala si de afaceri, 4 in tara (in colaborare cu Romexpo) si 4 in strainatate (in cadrul colaborarilor regionale ale CRCE)
* Extinderea aplicatiei informatice pentru inscrierea si prezentarea detaliata a profilului de firma (in limbile romana, engleza si franceza) in cadrul modulului Firme romanesti
- Actualizarea bazei de date Oportunitati de afaceri pe submodule de inregistrare on-line a ofertelor romanesti/internationale si dezvoltarea modului match-maching cerere-oferta de marfuri si servicii
* Extinderea de reprezentare a CRCE in teritoriu, prin deschiderea reprezentantelor CRCE in judetele Brasov si Bacau
* Realizarea de lucrari de analiza a competitivitatii exporturilor romanesti
* Realizarea de lucrari de evaluare a implicatiilor comerciale si sectoriale decurgand din participarea Romaniei la procesul de aderare la Uniunea Europeana
* Redactarea a 16 lucrari de sinteza si buletine informative privind evolutia comertului exterior romanesc si a principalilor indicatori macroeconomici
* Realizarea a 12 sinteze si materiale informative cu privire la conjunctura economica mondiala, tendintele pe pietele internationale si evolutiile economice, de ansamblu si comparative, in plan regional si inter-regional
* Furnizarea de informatii comerciale si realizarea de lucrari statistice referitoare la comertul exterior romanesc si al altor tari, precum si la regimul comercial din tarile inregistrate in statisticile UNCTAD
* Dezvoltarea serviciilor specializate Trade Point:
- acordarea de asistenta si consultanta comerciala pentru a creste eficienta participarii firmelor romanesti la comertul international;
- promovarea potentialului de export al Romaniei prin mijloace moderne (prezentari pe site-ul http://tpb.traderom.ro, expozitii virtuale pentru 2 judete si 2 ramuri economice, prezentari virtuale si materiale promotionale la nivel de firma);
- gestionarea si actualizarea site-lui national si alimentarea cu informatii a site-ului regional prevazut prin programul international Trade and Transport Facilitation in South-East Europe (TTFSE);
- diseminarea oportunitatilor de afaceri romanesti in reteaua de oportunitati de afaceri Global Trade Points Net GTPNet (161 Trade Point-uri, la nivel mondial), componenta Electronic Trade Opportunities (ETOs), actualizarea bazei de date privind oportunitatile de afaceri externe GTPNet si asigurarea accesului on-line pentru firmele romanesti;
- furnizarea de informatii comerciale privind pietele externe, din bazele de date ale Trade Point-urilor din retea si de pe site-ul Federatiei Mondiale Trade Points;
- actualizarea permanenta a bazei de date legislative si editarea periodica a brosurii Ghid informativ privind reglementarile comerciale din Romania.
* Participarea la activitatile Consiliului Consultativ RomPro (Consiliul Consultativ pentru Facilitarea Procedurilor de Comert International), pe grupe de lucru, pentru realizarea punctului unic, pilot, de colectare a taxelor vamale si a portalului pe Internet privind formalitatile de constituire a acestuia.
Cu siguranta multi dintre colegii de breasla implicati in activitatile de comert exterior si, mai ales, in domeniul exportului constientizeaza faptul ca aici se afla una dintre zonele cele mai promitatoare pentru afirmarea calitatilor lor profesionale si pentru implinirea intereselor de ordin material, existential. Este motivatia interesului pe care l-am numi obiectiv de a cunoaste cateva aspecte care vizeaza politica de comert exterior a tarii, cu aplicatie la anul 2003. Competitia ce se desfasoara pe plan international pentru piete, pentru desfacerea produselor proprii, reprezinta - si pentru ingineri - un mediu de manifestare a spiritului de initiativa, a creativitatii. Dar, se pare ca nu este de ajuns; se cere elaborata si aplicata o politica buna care sa potenteze si initiativa si spiritul creator. Noi n-am facut altceva decat sa punem la dispozitie elemente din care sa rezulte masura in care prin politicile de comert exterior se pot valorifica posibilitatile individuale si colective ale breslei ingineresti.