ACADEMICIANUL TOMA DORDEA LA 85 DE ANI

Academicianul Toma Dordea a implinit frumoasa varsta de 85 de ani. Nascut pe plaiuri sibiene, in localitatea Bungard, in apropierea Sibiului, la 1 ianuarie 1921, si-a facut studiile gimnaziale in comuna natala, iar cele liceale la Liceului Gh. Lazar din Sibiu. Dupa absolvirea stralucita a liceului devine student al Politehnicii din Timisoara, Facultatea de Electromecanica, pe care o urmeaza in anii grei ai razboiului si o absolva in 1945 cu mentiunea Magna cum Laude.
Remarcat inca din anii studentiei, este retinut in invatamant, mai intai ca asistent la catedrele de Masini electrice si Electrotehnica, iar in 1948 conferentiar suplinitor la disciplina de Electrocaldura. In acest an a functionat si ca profesor de Electricitate la Scoala Medie de Energie Electrica din Timisoara. In octombrie 1949 devine conferentiar la disciplina de Mutatoare si masini electrice speciale, in 1951 si la disciplina Exploatarea masinilor si retelelor electrice, sustinuta la Facultatea de Mecanica. Din 1963 este profesor titular la disciplina de Masini electrice, pe care o va profesa, imbogati si ilustra cu atata daruire, pricepere si talent, pana astazi (din 1993 ca profesor consultant).
Simpla enumerare a disciplinelor parcurse in anii de inceput (la care se vor adauga ulterior: Masurari electrice, Centrale electrice, Calculul, proiectarea si constructia masinilor electrice, Testarea si modelarea masinilor), insusite si sistematizate in maniera critica proprie, atat de caracteristica pentru intreaga activitate profesional-stiintifica si inginereasca desfasurata de-a lungul a peste sase decenii, explica largul si totodata adancul orizont de cuprindere al preocuparilor viitoare. Caci, aparentul dezavantaj de a-ti insusi si preda mereu alte discipline, impuse de imperativele vremii, a fost transformat intr-un evident castig, favorizat de o solida pregatire matematica (Premiul national Traian Lalescu, oferit de revista NUMERUS, fusese obtinut de tanarul Toma Dordea inca din anii liceului), respectiv de cunoasterea temeinica a fundamentelor fizice ale electrotehnicii. Este sigur ca pe langa dotarea intelectuala nativa, inalta performanta a fost posibila si datorita exigentei si daruirii proprii in slujba lucrului temeinic facut, calitati definitorii dobandite din buna traditie a familiei si stimulate, remarcate si pretuite de mari personalitati ce i-au marcat anii de inceput: Valeriu Alaci, Mihai Ghermanescu, Plautius Andronescu, Alexandru Nicolau, Remus Radulet sau Corneliu Miclosi.
Activitatea didactica prodigioasa a profesorului Toma Dordea a fost sustinuta de un talent pedagogic innascut, de inalta sa competenta si pasiune pentru cunoastere, de grija, dragostea, dar si exigenta manifestate fata de lungul sir al seriilor de studenti (46 la numar) sau mai tineri colaboratori. Calitatile sale umane remarcabile au contribuit si ele, hotarator, la desemnarea ca sef al Catedrei de masini electrice (din 1952 pana in 1990, cu o intrerupere cand a fost prorector), ca prodecan (1953-1955) si apoi decan al Facultatii de Electrotehnica (1955-1968), ca prorector al Institutului Politehnic din Timisoara (1981 – 1984).
In calitate de conducator de doctorat a indrumat peste 50 de cercetatori, care astazi constituie un corp de elita al Scolii de masini, aparate si actionari electrice create in zona de vest a Romaniei, cu o puternica reprezentare in cercetare si invatamant (Universitatea Politehnica din Timisoara, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca si Universitatea din Craiova au conferit in ultimii ani profesorului Toma Dordea, ca semn al pretuirii si recunostintei lor, titlul de Doctor Honoris Causa).
Preocuparile stiintifice ale profesorului Toma Dordea se extind de la contributii teoretice si fundamentale (in domeniile: Matematica, Teoria circuitelor electrice si magnetice in regimuri permanente si tranzitorii, Teoria generalizata a masinilor electrice, Modelarea si optimizarea masinilor electrice), la aspecte specifice functionarii diferitelor tipuri particulare de masini si aparate electrice, respectiv la utilizarea acestora in conditii impuse.
Primul obiectiv urmarit si rezolvat in domeniul masinilor electrice a constat in dezvoltarea ecuatiilor clasice ale acestora, incat ele sa surprinda cat mai adecvat si complet procesele fizice reale. S-a elaborat astfel teoria masinilor electrice in regim permanent sinusoidal, cu luarea in considerare si a pierderilor in fier. Din forma generalizata a ecuatiilor stabilite pentru toate tipurile de masini de curent alternativ se obtin, prin particularizare, relatiile cunoscute in literatura.
Al doilea obiectiv, derivat din primul, a constat in elaborarea metodicii de calcul al masinilor electrice pe baza noilor ecuatii, fapt devenit posibil doar prin utilizarea tehnicii moderne de calcul (autorul acestor cercetari fiind si unul dintre pionierii cei mai asidui ai utilizarii si dezvoltarii tehnicii de calcul in Universitatea Politehnica din Timisoara).
Un al treilea grup consistent de cercetari si lucrari se refera la fenomenele tranzitorii din masinile electrice. Utilizarea larga a teoriei „celor doua axe“, elaborata de Park la sfarsitul deceniului al treilea din secolul abia incheiat, se referea la masinile electrice simetrice bi si trifazate, pornind de la premisa ca permeabilitatea fierului este infinita, iar campul magnetic principal are repartitie spatiala sinusoidala (ceea ce implica, riguros vorbind, absenta crestaturilor si repartizarea sinusoidala a tuturor infasurarilor in lungul pasului polar). Utilizarea acestor ecuatii la masini m – fazate, cum este cazul rotoarelor in colivie ale masinilor de inductie sau ale masinilor sincrone cu infasurari de amortizare prin considerarea a mai mult de trei faze, nu a dus la rezultate satisfacatoare. De aceea, s-au dedus mai intai – in cadrul aceleiasi teorii – ecuatii noi pentru repartitia sinusoidala a infasurarilor, dar cu numar oarecare de faze, ce pot fi nesimetrice. Noile ecuatii stabilesc limitele de aplicabilitate a ecuatiilor lui Park si se reduc la acestea in ipotezele mentionate. Apoi, teoria celor doua axe a fost extinsa si pentru cazul in care campul magnetic nu mai este repartizat sinusoidal in lungul pasului polar, considerandu-se toate armonicile superioare de spatiu, situatie care are loc in masinile electrice reale. In limitele teoriei liniare, este cea mai generala forma a ecuatiilor masinilor electrice din care se deduc ecuatiile uzuale, clasice. In urma cu cinci ani, academicianul Toma Dordea a prezentat in cadrul Simpozionului Masini si actionari electrice XXI, desfasurat la Facultatea de Electrotehnica din Timisoara sub egida Academiei de Stiinte Tehnice din Romania (Filiala Timisoara), o noua contributie teoretica importanta, referitoare la influenta vitezei de rotatie asupra constantelor de timp in procesele tranzitorii la masina de inductie cu rotor in colivie.
Cel de al patrulea obiectiv fundamental urmarit in teoria masinilor electrice se refera la luarea in considerare si a influentei curentilor turbionari, respectiv a efectului pelicular din conductoarele infasurarilor, asupra parametrilor electrici ai masinii. Problema prezinta o importanta deosebita in cazul masinilor de inductie cu rotorul in colivie, mai ales in procesul de pornire. Folosindu-se un model ingenios de calcul (al infasurarilor „inguste“, pentru care se poate admite ca densitatea curentului este uniforma pe toata grosimea lor), s-au stabilit expresii noi ale parametrilor schemei echivalente a masinii. Metoda fasiilor a fost extinsa apoi si la calculul pierderilor din infasurarile masinilor electrice de mare putere la care se utilizeaza racirea directa; s-au obtinut expresii utilizabile practic, aplicate apoi la masinile de 330 MW si de 750 MW, pentru care au fost gasite variante constructive superioare. Rezultatele acestor cercetari au stat la baza elaborarii unui program general de optimizare a structurii barelor ROEBEL utilizate la constructia infasurarilor hidrogeneratoarelor electrice de foarte mare putere.
Acestor cercetari fundamentale, care au contribuit la dezvoltarea patrimoniului teoretic al domeniului atat de important si de frecventat de cercetatorii din lumea intreaga, li se adauga numeroase alte contributii originale izvorate din cerintele diverse ale practicii industriale, ingineresti, care implica masinile si aparatele electrice: o noua masina unipolara, cu crestaturi si tensiune marita, eventual in varianta supraconductoare si cu contact alunecator metalo-lichid; convertizorul tri-monofazat utilizat ca generator de sudare cu arc electric si simetrizat fata de retea; programe de calcul pentru proiectarea transformatoarelor electrice nesimetrice, cu cuplaje magnetice intre coloane si luarea in considerare a pierderilor in fier; programe de calcul pentru proiectarea optimala a masinii de inductie; optimizarea proiectarii si functionarii masinii de inductie monofazate cu faza auxiliara, utilizata atat ca motor cat si ca generator; teorie si programe de calcul optimizat al masinilor electrice reactive cu indus segmentat, larg utilizate (in varianta pas cu pas) in actionarile electrice moderne; adaptarea masinilor electrice la conditiile impuse de agregatele aero-electrice (functionarea generatorului de inductie in schema de cascada suprasincrona, predeterminarea caracteristicilor mecanice pentru inscrierea in gradul de stabilitate impus, exploatarea integrala a domeniului de functionare a turbinei eoliene s.a.).
Continuand si dezvoltand traditionala legatura a Scolii Politehnice timisorene cu industria, Domnia Sa a initiat, coordonat si finalizat numeroase colaborari contractuale si de expertizare tehnica. Aceste realizari incep chiar cu coordonarea proiectarii celor patru masini speciale, componente ale grupului Ward-Leonard ce constituie sursa de baza a Laboratorului de masini electrice din actualul sediu al Facultatii de Electrotehnica si Electroenergetica din Timisoara, unitati pe care la vremea respectiva (acum 50 de ani) ICM Resita s-a angajat sa le execute, dar nu sa le proiecteze.
Lucrarile efectuate in ani '70 pentru Regionala CFR Craiova au elucidat si, in final, au inlaturat cauzele care duceau la distrugerea colectoarelor generatoarelor principale ale locomotivelor Diesel-electrice, cu efecte economice si de crestere a sigurantei, deosebite.
In urma unei intense si fructuoase colaborari cu Intreprinderea Electromotor din Timisoara, s-au elaborat programe pentru calculul electromagnetic si termic al masinii de inductie, folosind achizitiile teoretice fundamentale amintite anterior. Pe aceasta baza s-a structurat Programul IPT de proiectare optimala a masinilor electrice, utilizat si in alte universitati din tara, iar in productie, la Electromotor Timisoara, ulterior la ICPE Bucuresti si la UCM Resita.
Legatura traditionala cu Resita industriala a fost o adevarata constanta de-a lungul anilor si deceniilor de activitate. Astfel, in perioada construirii Hidrocentralei Portile de Fier I, Intreprinderii Constructoare de Masini din Resita i-a revenit sarcina constructiei hidrogeneratoarelor de 200 MW. Intrucat era licenta straina, iar grupurile similare de pe Volga aveau un zgomot mare (cauzat de armonicile spatiale superioare ale campului magnetic din masina), s-a solicitat modificarea adecvata a tipului de infasurare. Solutia adoptata s-a verificat pe model in laboratoarele Politehnicii din Timisoara, de rezultate tinandu-se seama la proiectarea si ulterior la constructia hidroalternatorului.
Urmare a altor colaborari s-au ameliorat solutiile constructive si performantele functionale ale motoarelor de 3200 kW construite de ICM Resita pentru antrenarea ventilatoarelor de gaze arse de la centralele Turceni si Rovinari, a hidrogeneratoarelor de 167 MW de la Hidrocentrala Raul Mare – Retezat s.a. Tot la solicitarea ICMR s-a abordat si rezolvat problema deosebit de importanta si productiva a estimarii prin masuratori statice a parametrilor masinii care, integral, nu pot fi determinati decat dupa montarea acesteia. S-a elaborat metoda, s-a realizat instalatia de achizitie a datelor, de prelucrare automata si afisarea rezultatelor, solutie utilizata in standul de incercari al uzinei.
O preocupare importanta s-a referit la utilizarea motoarelor liniare in actionari electrice, sub doua aspecte: la viteze mici de propulsie, pentru impingerea vagonetelor de mina (la solicitarea Centralei Minereurilor Neferoase Deva, pentru care s-a si construit motorul proiectat) si, respectiv, in vederea propulsiei vehiculelor de cale ferata (la Electroputere Craiova s-a construit o linie experimentala cu o astfel de propulsie). Cercetarile au fost extinse apoi la vehiculul suspendat magnetic. Rezultatele obtinute au aratat ca propulsia prin motoare electrice liniare poate fi competitiva si la viteze mici si mijlocii (domeniul vitezelor foarte mari, de peste 350 km/ora, revenindu-i in totalitate).
Pentru a asigura o sursa de tensiune corespunzatoare in Laboratorul de masini electrice al Facultatii de Electrotehnica din Timisoara, a studiat, teoretic si practic, reglajul fin al tensiunii transformatoarelor electrice sub sarcina, utilizand metoda divizarii fluxului magnetic fascicular. Solutia propusa a fost brevetata ulterior si a obtinut Medalia de argint la Saloanele Internationale de Inventii de la Geneva si Bruxelles.
Cu exceptia lucrarilor publicate la inceputul carierei, unde il gasim ca singur semnatar, vadind parca o confruntare cu propriile-i forte si capacitati, marea majoritate a realizarilor ulterioare au fost obtinute prin antrenarea sistematica si colaborarea generoasa cu colegii mai tineri, doctoranzi sau studenti. Disponibilitatea aceasta deosebita, manifestata spontan si neprotocolar, in orice domeniu de activitate si indiferent de gradul sau rangul solicitantului, il individualizeaza pe domnul academician Toma Dordea intr-un mod remarcabil si fericit. Colaboratorii sai n-au avut decat de profitat de aceasta sansa deosebita, multi devenind, la randul lor, cercetatori si profesori de mare si recunoscut prestigiu, in tara si in lume.
Desigur ca bogata experienta profesionala acumulata s-a reflectat si in calitatea activitatii didactice de la catedra, respectiv in continutul materialelor didactice elaborate de-a lungul anilor si tiparite – in mai multe editii – pe plan local sau central. In acest sens, un exemplu edificator il reprezinta cursurile de Masini electrice, Calculul masinilor electrice, Constructia masinilor electrice, Proiectarea masinilor electrice sau Proiectarea si constructia masinilor electrice.
A publicat 10 carti, peste 110 lucrari stiintifice in reviste si volumele unor conferinte nationale si internationale, a coordonat aproximativ 40 de contracte de cercetare cu mediul industrial, a obtinut 5 brevete de inventie.
Competenta profesionala exceptionala a domnului academician Toma Dordea a fost solicitata si valorificata si in numeroase comisii guvernamentale de specialitate, atat pentru receptia unor obiective industriale si hidrocentrale noi, cat si pentru expertizarea, respectiv remedierea unor deranjamente aparute in functionarea agregatelor energetice de mare putere.
Incununarea fireasca a acestei pilduitoare activitati de o viata in slujba invatamantului, a stiintei si progresului, a fost consacrarea academica, devenind membru corespondent al Academiei Romane in anul 1991 si membru titular in anul 1993. A fost presedintele Filialei Timisoara a Academiei Romane pana in anul 2003. De asemenea, a fost ales, inca de la infiintare, presedintele Sectiei de Electrotehnica si Energetica a Academiei de Stiinte Tehnice din Romania. Cu toate aceste sarcini administrative avute, domnul academician Toma Dordea, in ultimii 10 ani, a publicat peste 30 de lucrari stiintifice, performanta pe care nu multi dintre cei mai tineri o pot evidentia.
Pentru toate cele relevate mai sus, pentru prezenta remarcabila in viata academica si a Organizatiei AGIR din Romania, pentru exemplul incurajator si stimulator ce il reprezinta pentru noi toti, Comitetul Filialei AGIR Timis l-a declarat pe domnul academician TOMA DORDEA, cu ocazia aniversarii celor 85 de ani de viata, ca membru de onoare.
Sa uram sarbatoritului nostru ca viata si activitatea viitoare sa ii fie luminoase si rodnice, pline de satisfactie si impliniri.

Din toata inima,

LA MULTI ANI !