DIN ISTORIA INGINERIEI ROMANESTI (Urmare din nr. trecut)

Pentru cresterea vitezei trenurilor si stationarea lor cat mai redusa pentru ungerea osiilor in statiile de cale ferata, inginerul G.C. Cosmovici propune in anul 1906 o cutie de unsori (fig. 15). Cutia de unsori cu ungere continua a osiilor vagoanelor de cale ferata era formata dintr-o singura bucata, inchisa ermetic cu un capac pe fata anterioara, adaptata pe osia rotii. Avantajele acestei cutii de unsori erau urmatoarele: nu pierdea ulei; avea ulei permanent din belsug, evitand orice supraincalzire; era perfect etansa, cu consum extrem de mic de ulei (o data umpluta, servea trei ani fara intrerupere); nu avea nevoie decat de un control periodic, rar; prin nealterarea calitatilor lubrefiante ale uleiului, coeficientul de frecare si de uzura a materialului rulant (cuzineti, axe etc.) se reduce foarte mult.
La noi in tara, un tren a parcurs 214 251 km cu o cutie de unsori Cosmovici, consumand numai 500 grame ulei. A facut deci cam de 5,5 ori inconjurul Pamantului. In Franta, unde cutia de unsori a fost de asemenea introdusa, un tren a strabatut 245 000 km fara reimprospatarea uleiului in cutia de unsori.
Tot in domeniul cailor ferate, Sava Rogozea propune un schimbator de cale (macaz inderaiabil), care in anii 1905 – 1907 a atras atentia specialistilor. Aparatul Sava Rogozea evita deraierile pe macaze la intrarea in statii (fig. 16). Inventia sa a fost incercata si in Elvetia, Franta, Ungaria, Germania, cu bune rezultate. Revista franceza Les Traveaux Publics din septembrie 1906, ca si revista La Nature nr.1767/1907, o apreciau in mod deosebit.
Intr-un alt domeniu, al aviatiei, in care au excelat Traian Vuia etc., despre care vom vorbi mai pe larg in capitolul Ingineri romani – primii in Europa, primii in lume, s-au remarcat si o serie de inventatori mai putin cunoscuti, care au adus contributii remarcabile de ingeniozitate la nivel national.
Inginerul Martin Lajos, la Cluj, in anul 1891 construieste si breveteaza aripa plutitoare, care poate, prin miscari in sus si in jos, sa ridice in aer o greutate oarecare, iar acolo poate sa pluteasca liber si sa porneasca, dupa vointa unei maini diriguitoare, in orice directie. Ca profesor de matematica la Universitatea din Cluj, devine si rector al acestei institutii in anul 1895. Prin perfectionare a realizat in anul 1896, in atelierele Universitatii din Cluj, rotile plutitoare, la care cele patru roti cu palete erau actionate prin pedalare.
(Continuare in nr. viitor)