Vodca dezbina UNIUNEA EUROPEANA
Data: 16-28 februarie 2007
Tatal meu, nea Petrica – asa il alintau apropiatii – isi facea in fiecare an tuica din putinele prune adunate din livada proprie. Avea un prieten epigramist, inginerul Constantin N. Mihailescu (Mihailescu CoNeMi), din Campina, care i-a oferit o placheta cu epigrame originale, din care am retinut una in tema, pe care o reproduc:
Unuia care nu cunoaste gradele militare
Erarhia militara
Niciodata n-a stiut.
Cate grade are tuica,
Mult mai mult s-a priceput!
Nu vreau sa spun ca eu sunt cine stie ce priceput, dar informatia din BBC News cu privire la dezbaterile legislatorilor europeni pe tema definitiei privind diferitele tipuri de vodca m-a facut sa rup tacerea.
Mi-am adus aminte, cu acest prilej, de regretatul profesor Brad Segal, de la Facultatea de Chimie Alimentara din Galati, care ajunsese, cu studentii de la Sectia Fermentative, sa realizeze extracte alcoolice din crategus (gherghinar) – curativ in boli cardiovasculare, extract alcoolic din muguri de pin – curativ in boli pulmonare si altele.
Se pare ca europarlamentarii sufera de pe urma consumului repetat de informatii privind diferitele tipuri de vodca, fiind foarte probabile eventualele dureri de cap si senzatii de greata. Treaba este foarte serioasa insa, iar ei trebuie sa se dezmeticeasca repede, mai precis pana in luna martie, cand ar trebui gasita o solutie de compromis cu privire la definitia definitiva a vodcii.
Pana la un compromis insa, in Parlament s-au format doua tabere care refuza sa-si paraseasca pozitiile. Polonia, Suedia si Finlanda spun sus si tare ca doar alcoolul distilat din cartofi si cereale poate nazui la titlul de vodca. In schimb, Spania, Ungaria si Marea Britanie insista ca nu exista niciun motiv pentru care s-ar putea modifica regulile existente, care permit ca vodca sa fie produsa din orice produs al agriculturii. Mai nou, parlamentarii europeni, profund preocupati de aceasta chestiune, au propus ca vodca ce nu este produsa din cereale, melasa ori cartofi sa aiba ingredientele expuse clar pe eticheta. Vodca facuta din mai mult de un singur ingredient ar trebui etichetata drept vodca in amestec. Aceste propuneri au fost adoptate de Comitetul pentru Mediu al Parlamentului European, insa mai trebuie adoptate in plenul Legislativului si de catre guvernul fiecarui stat membru in parte.
Este de asteptat ca presedintia germana a UE, de la care – de altfel – se asteapta sa rezolve mai toate problemele din Uniune, sa reuseasca sa obtina un acord intre statele membre inainte de votul din plenul Parlamentului, in martie, cand tarile care s-au pronuntat in favoarea unei astfel de definitii stricte a bauturii se vor opune categoric compromisului. Polonia, Suedia si Finlanda incearca sa impiedice bauturile alcoolice produse din melasa, struguri sau alte fructe sa fie vandute sub titulatura de vodca, deoarece o astfel de masura ar scoate de pe piata mai mult de o treime din producatorii plasati in afara regiunii baltice.
Dupa ce aceasta dezbatere fierbinte va fi rezolvata, urmeaza una la fel de importanta: cum se defineste whisky-ul.
Ca sa simplificam, pentru noi, putin lucrurile, sa spunem ca din melasa se produce rom. In timp ce fermentatia alcoolica a amidonului din cereale produce un anume alcool etilic, fecula (amidonul din cartofi) produce un altfel de alcool, dar care este tot etilic. Pentru noi „secarica“ este o bautura ce nu necesita explicatii. Degustatorii si nu numai ei pot confirma aceasta. Din caise se produce palinca. Banatenii zic slibovita la tuica de prune, fiindca sarbii spun sliva la prune. Rachiul de pere este o particularitate. Adevarata tuica este din dude. Ar mai fi basamacul, obtinut din fructe de padure. Dar nu am terminat.
Coniac este un brand impus de francezi distilatului din vin de struguri; la noi ii zicem vinars. Dar tot din struguri se mai face tescovina, care este un distilat alcoolic din ramasita de la tescuitul strugurilor, care a fost pusa sa fermenteze, dupa ce s-a scurs mustul ravag. In crama, dupa ce vinul s-a ros si s-a linistit, se trage de pe drojdia care s-a decantat pe fundul butoiului, in vase separate, iar drojdia se distileaza si se obtine rachiu de drojdie. Distilatul acesteia conduce la spuma de drojdie.
Unele din aceste bauturi alcoolice au avut si mai au denumiri cu rezonanta, cum ar fi: Tuica de Valeni, Tuica de Pitesti, Mureseanca, Turtul si altele. Poate ar fi util sa-i absolvim pe parlamentari de asemenea sarcini si sa le lasam in seama specialistilor fiecarei tari in parte. Consumatorul, in ultima instanta, va fi acela care va mentine ori scoate un producator sau altul de pe piata; pentru ca, asa cum spunea un mare poet:
„Ca orice om cuminte,
Stapan pe punga lui,
Cand are gust de pere,
Nu cumpara gutui.“
Alte articole



