DINSPRE TRECUT SPRE VIITOR
Data: 16-28 februarie 2009
Civilizatia de azi reprezinta rodul unor acumulari de cunostinte in succesive si lungi perioade istorice, rodul capacitatii formidabile a mintii umane de a descoperi, inventa si transpune in concret aspiratiile proiectate vizionar de creatori anonimi sau mari personalitati din cele mai diverse domenii.
Din aceasta perspectiva, mai reprezinta azi institutia muzeala tehnica o necesitate pentru cultura unui popor? Bineinteles ca raspunsul este afirmativ si in aceste circumstante o noua intrebare se impune: care sunt posibilitatile pentru a infiinta, a pastra si dezvolta o astfel de institutie?
Muzeul este cea mai democratica institutie ce activeaza in beneficiul cultural al societatii. Accesul, in baza unui bilet, al carui pret este simbolic, este permis fara niciun fel de discriminare fata de virsta, sex, religie, statut social, specializare sau handicapuri fizice.
Cine viziteaza un muzeu tehnic, pleaca intotdeauna mai bogat sufleteste, dar si mai bine informat. Or a fi informat inseamna a fi puternic si a intelege ca actualul grad de civilizatie in lume se datoreaza in primul rind unor inventatori, printre care se afla si numerosi romani. Tocmai de aceea a investi in cultura inseamna a investi in propriul nostru viitor. În toata lumea, majoritatea firmelor de pres-tigiu au muzee incorporate, acestea reprezentind zestrea traditionala si garantia pentru succesul firmei.
Pentru a fi mai bine inteles, voi face urmatoarea remarca: daca intilnim o persoana care are calitati fizice exceptionale dar amnezica, nu putem decit sa o compatimim sau s-o ignoram. Ca popor, fara memoria noastra tehnica nu putem fi decit compatimiti sau eventual ignorati. Pentru a nu fi perceputi drept un popor care isi neglijeaza memoria, este necesar sa avem inteligenta si interesul public sa promovam cultura tehnica.
Înca un argument pentru a manifesta interes pentru cultura tehnica este legat de fenomenul de globalizare ce se manifesta azi pe plan mondial. Fenomenul de globalizare se va impune din ce in ce mai pregnant indiferent de reactiile stirnite, datorita pe de o parte progresului tehnic din comunicatii (televiziune, Internet) si datorita pericolului comun ce poate afecta intreaga omenire in cazul unui dezastru nuclear sau al poluarilor de tot felul. În perspectiva globalizarii, singura cale de a ne pastra identitatea nationala este doar prin cultura si educatie.
Sunt momente in viata cind sufletul nostru este ravasit. Mai ales atunci vrem sa stim cine suntem, ce este national si universal in devenirea noastra, cum s-au descurcat altii in situatii similare.
Abia in momentele de restriste simtim nevoia unor repere morale, unor exemple de viata pilduitoare care sa ne calauzeasca o vreme.
Ce poate fi mai inaltator decit sentimentele de solidaritate si generozitate ale conationalilor lui Traian Vuia care au strins fondurile necesare infaptuirii proiectului aeroplanului – in fapt a avionului – si trairea triumfului cind acesta s-a ridicat de la sol in 18 martie 1906 la Montesson linga Paris? Noi, cei de azi, trebuie sa afirmam in orice imprejurare cu tarie si fara niciun dubiu ca inventatorul avionului este Traian Vuia (afirmatie facuta de Henri Coanda).
Cum am putea ramine insensibili la eforturile constante, timp de o viata, ale lui Dimitrie Leonida in promovarea progresului tehnic, concretizat mai ales in electrificarea orasului Bucuresti si a tarii? ?i cum sa nu ne uimim fata de ceea ce a reprezentat efortul urias al acestuia, care singur intocmea si promova o lege a energiei la inceputul secolului al XX-lea!
Traian Vuia spunea: „Ce importanta are cine a facut un lucru, important e ca el EXIST?“.
Noi adaugam, este important sa-i cunoastem pe acesti OAMENI pentru echilibrul nostru, pentru increderea in ceea ce poate fi sau deveni ROMÂNIA promovind cultura tehnica.
?i aceasta inseamna un inalt grad de responsabilitate, inseamna in primul rind o datorie de constiinta.
Rezultatele de exceptie se obtin prin munca asidua si sacrificiu. Ideea sacrificiului strabate toata istoria noastra nationala. Iata cum isi asuma Aurel Vlaicu propriul destin: „Ca sa zboare, omul trebuie sa cunoasca regiuni ce nu-i sunt destinate, cu mijloace ce nu-i apartin. De la furtul lui Prometeu, omul n-a indraznit inca o aventura atit de primejdioasa. ?i se pare, ca si Prometeu, omul modern va ispasi prin eterne picaturi de singe aceasta noua taina furata dumnezeirii“.
Reflexia trecutului se regaseste ca o componenta indispensabila in toate proiectiile viitorului, iar viitorul oricarei natiuni il reprezinta tinerii. Inteligenta, intuitia, geniul uman in ultima instanta sunt in continua devenire. Tinerilor ce se afirma trebuie sa li se acorde un credit nelimitat de speranta si incredere, atit de necesare personalitatilor temerare de anvergura, efortul lor avind drept scop accelerarea progresului. Iata ce spunea Henri Coanda despre acest lucru: „... Cei ce stiu sa viseze, cei ce-si utilizeaza creierul din plin, trebuie stimulati si incurajati pe toate caile. Oamenii ingeniosi sunt un capital pentru orice natiune si spiritul de inventivitate trebuie incurajat inca din copilarie“.
Pentru Nicolae G. Caranfil, personalitate proeminenta a intelectualitatii Romaniei in perioada interbelica, director pe atunci al Societatii de Gaz si Electricitate, devenita azi S.C. Electrica S.A., „viata este frumoasa cind lupti pentru o idee“. În acest sens, incununarea activitatii de profesor si cercetator in istoria stiintei si tehnicii a fost pentru Dimitrie Leonida realizarea si dezvoltarea Muzeului Tehnic, pe care il numea „o scoala a scolilor“.
Noi, cei de acum si de aici, trebuie sa concretizam ca Muzeul Tehnic National Dimitrie Leonida poate fi nu numai „o scoala a scolilor“, ci si o nava a cunoasterii care sa raspindeasca in lume ceea ce ne este specific, creativitatea. Acest deziderat se poate realiza printr-un site interactiv pe Internet, care va contribui la o mai buna cunoastere a contributiilor romanesti la progresul tehnic mondial.
Textul a fost prezentat la Simpozionul „Tehnologie si cunoastere“ organizat de Universitatea Titu Maiorescu si Muzeul Tehnic National Dimitrie Leonida in 15 decembrie 2008, la sediul Muzeului Tehnic.