Conferinta internationala de la Berlin Strategia Uniunii Europene privind Dunarea
Data: 16-28 februarie 2011
Dupa numeroasele intalniri organizate in special in ultimii doi ani, gazduite de principalele tari implicate, inclusiv de Romania, Comisia Europeana a decis, la 9 decembrie 2010, sa demareze Strategia UE pentru mobilizarea potentialului de dezvoltare a spatiului dunarean. Regiunea Dunarii se intinde din vestul Germaniei, din Landul Baden-Würtemberg, pana in estul Europei, la Marea Neagra, prin 14 tari (din care opt membre ale UE).
Scopul demersului – despre care Univers ingineresc a mai informat in numerele anterioare – este de a contribui la dezvoltarea imensului potential al regiunii, in care traiesc si activeaza circa 115 milioane de oameni, precum si de a imbunatati conditiile de mediu din zona. De fapt, strategia creeaza cadrul unei colaborari pe termen lung, in diferite domenii de interes, si va juca un rol important in actiunile de imbunatatire a posibilitatilor de transport, a dezvoltarii potentialului si interconectarii sistemelor energetice, a protectiei mediului, a rezervelor si calitatii apei, precum si pentru realizarea unui climat de afaceri avantajos. De asemenea, se urmareste obtinerea unei mai bune coordonari in realizarea proiectelor din regiune si o mai eficienta utilizare a resurselor financiare alocate de UE pentru exercitiul financiar 2007 – 2013. Este vorba despre 100 miliarde de euro din fondurile de coeziune.
In acest context, recent a avut loc, la sediul Academiei Europene din Berlin, o conferinta internationala dedicata Strategiei UE privind Dunarea (Die Donaustrategie der Europäischen Union), organizata de „Europa Zentrum Baden-Wurtemberg“, „Europäische Akademie Berlin“, „Arbeitskreis Europäische Integration e.V.“ (Cercul de lucru pentru integrarea europeana), „Bundeszentrale für politische Bildung“ (Centrala federala pentru formare politica) si Fundatia Robert Bosch. Actiunea a beneficiat si de sprijinul Comisiei Europene, prin „DG-Educatie si Cultura“ („Europe for Citizens Programme“). Timp de trei zile, cei aproximativ 50 de participanti, printre care si subsemnatul, au putut asculta interesantele referate prezentate de reprezentantii a sase tari riverane Dunarii (Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Romania si Bulgaria), dintre care cinci membre ale UE.
Intre referatele prezentate se numara: ? Ce este o „strategie“ si delimitarea ei fata de o „politica“ – este asta important?, prezentat de prof. dr. Werner Weidenfeld, de la Centrul de cercetare politica aplicata Ludwig Maximilianus din München; ? Primele rezultate ale strategiei zonei Marii Baltice (dr. Carsten Schymik, de la Fundatia Stiinta si Politica, Berlin); ? Strategia spatiului dunarean – un centru de greutate al prezidentiatului ungar al UE (dr. Etelka Barsi-Pataky, ambasadoare, imputernicita guvernului pentru Strategia spatiului dunarean); ? Cum se poate afla despre politica si istorie, natura si cultura: Drumul cortinei de fier de-a lungul Dunarii – Der Iron-Curtain-Trail entlang der Donau (Michael Cramer, europarlamentar, membru al Comisiei pentru transport si turism a Parlamentului European); ? Celelalte prioritati ale prezidentiatului ungar al UE si legatura acestora cu Strategia Dunarii (dr. Jösef Czukor, ambasadorul Republicii Ungaria la Berlin); ? Atragerea societatii civile in Strategia Dunarii – situatia actuala si provocari (assist. prof. Strahil Karapchanski, Universitatea din Ruse, sectiunea pentru studii europene); ? Starea ecologica a Dunarii (Philip Weller, secretar executiv al Comisiei Internationale pentru protectia Dunarii – Viena); ? Dunarea ca artera de transport, rezervor de apa si spatiu de recreere (Hans-Peter Hasenblichler, conducator executiv al Via Donau – Viena); ? Dimensiunea economica a Strategiei dunarene – rolul sectorului privat (dr. Lazar Comanescu, ambasadorul Romaniei la Berlin).
Din interventia domnului Lazar Comanescu, am inteles ca acest proiect s-a „nascut“ in urma cu cativa ani, la initiativa Romaniei si a Austriei. Pe parcurs, s-au raliat si celelalte tari riverane Dunarii. Dr. Meglena Plutgtchieva, din Ruse, membra a Parlamentului Bulgariei, in referatul Colaborarea si dezvoltarea: perspective bulgare privind Dunarea, s-a referit si la faptul ca, in cursul anului 2010, s-a semnat un protocol bilateral cu Romania pentru realizarea, intre cele doua state, a inca doua poduri peste Dunare.
Referentii au raspuns si la intrebarile asistentei. Din lipsa de spatiu, ma limitez numai la cea adresata de subsemnatul domnului ambasador Lazar Comanescu, si anume daca, intre proiectele propuse de Romania, exista si cel referitor la reluarea si finalizarea Canalului Arges – Dunare, astfel ca si Bucurestiul sa devina port dunarean. Raspunsul a fost: „Sigur ca da!“. Confirmarea includerii in Strategia Dunarii a acestui proiect de interes pentru Romania a venit la 3 februarie a.c., cu ocazia conferintei de presa organizata la sediul MAE. Iata ca „Semne bune anul are“.
Nu doresc sa inchei fara sa amintesc ca evenimentul de la Berlin s-a bucurat si de sprijinul Institutului Cultural Roman Titu Maiorescu, sprijin materializat prin prezentarea, apreciata de participanti, pe un monitor plasat in holul cladirii, a unor imagini foto realizate de-a lungul Dunarii de artistul plastic timisorean Josif Kiraly.