Descifrarea tainelor Universului
Data: 16 - 29 februarie 2012
In urma cu 40 de ani, la 6 februarie 1972, scriam in ziarul Tinerimea Moldovei din Chisinau despre succesele tanarului om de stiinta Eugen Grebenicov la implinirea unei frumoase varste. Ulterior, avea sa devina unul dintre cei mai renumiti savanti, recunoscut in plan mondial, in domeniul mecanicii ceresti din fosta URSS.
Iata, acum, avem fericitul prilej de a evoca, din nou, viata si activitatea sa pilduitoare. Eugen Grebenicov s-a nascut la 20 ianuarie 1932 in comuna Slobozia Mare, judetul Ismail. Tatal sau, Alexandru Grebenicov, era preot prin traditie familiala, casatorit cu tanara invatatoare Dana, nascuta Grigorescu, originara din Galati. In 1938, parintii au fost transferati, cu serviciul, la Cahul, unde, in 1949, junele Grebenicov a terminat, cu mentiune, Scoala medie nr. 2.
In acelasi an, a sustinut excelent examenele de admitere la Facultatea de Matematica a Universitatii de Stat din Chisinau. Sustinand cele 8 examene doar in 3 zile, a fost apreciat in mod deosebit de Comisia de admitere si recomandat pentru studii la Facultatea de Mecanica si Matematica a Universitatii M. V. Lomonosov din Moscova; si-a ales ca specialitate astronomia.
Din anul II de studentie, a participat activ la seminariile cercurilor stiintifice si a obtinut la toate examenele calificativul „foarte bine“ pe parcursul celor 5 ani. A fost angajat, ulterior, la catedra ca doctorand (aspirant). Dupa 3 ani, in 1957, a sustinut teza de doctorat pe tema Teoria analitica a miscarii lui Japet. Japet, cel de-al optulea satelit din cei zece ai planetei Saturn, se afla la o distanta de circa 3,5 milioane de kilometri de la planeta „materna“, avand legaturi slabe cu ea si sensibil la influenta altei planete-gigant, Jupiter, si a Soarelui. Tema tezei sale viza, pe atunci, una dintre problemele centrale ale mecanicii clasice ceresti, domeniu ce se ocupa de miscarea satelitilor si planetelor mari ale Sistemului Solar. Pana atunci nu exista o teorie analitica bine conturata despre miscarea satelitului Japet. Una dintre preocuparile fundamentale ale lui Eugen Grebenicov in anii ’50 - ’60 ai secolului trecut - cand se lansau primii sateliti artificiali, cand au inceput zborurile cosmonautilor - a fost elaborarea metodelor matematice de calcul al orbitelor lor cu utilizarea calculatoarelor. In 1967, si-a sustinut teza de doctor habilitat, revolutionand metodele de calcul ale traiectoriilor satelitilor.
Daca s-ar calcula o orbita a navei cosmice prin metodele clasice, pentru a zbura spre luna sau spre Venus, am avea nevoie de un an. Prin metodele de calcul propuse de Eugen Grebenicov si colegii sai, timpul s-a redus la 1 - 2 ore. Aceste rezultate au fost bine apreciate si in SUA. Firma Boeing a invitat grupul de savanti pentru a prezenta un raport. Cum era de asteptat, securitatea comunista a respins aceasta invitatie. Totusi, rezultatele mentionate nu puteau fi trecute cu vederea si, in anul 1971, grupului de cercetatori in frunte cu Eugen Grebenicov i s-a oferit Premiul de Stat al URSS in domeniul stiintei. In acelasi timp, organizatia Uniunea Internationala Astronomica, la congresul desfasurat o data la trei ani, a apreciat activitatea stiintifica in domeniu, dand unui asteroid cu numarul 4268 numele Grebenicov. Sa reamintim ca in Univers se „misca“ si alti asteroizi cu numele marilor carturari romani: Eminescu, Enescu, Brancusi, Oberth, Sandulescu, Dragescu, Haret si Parvulescu.
Inca din anii tineretii, Eugen Grebenicov a imbinat cu succes activitatea stiintifica cu cea pedagogica. La numai 30 de ani, in 1962, a fost invitat sa indeplineasca functia de sef de catedra la Universitatea Prieteniei Popoarelor „Patrice Lumumba“ din Moscova, unde a lucrat pana in 1969. De atunci pana in 1978 a fost sef al Departamentului de matematica al Institutului de Fizica Teoretica si Experimentala din Ministerul Constructiei de Masini (minister al complexului militar).
Din 1978 pana 1988 a fost director al Centrului de Calcul al Universitatii M. V. Lomonosov, din 1988 pana 1997, director adjunct al Institutului „Probleme de Cibernetica“ al Academiei de Stiinte din Moscova, din 2003 pana in 2007, sef al departamentului „Analiza neliniara“ cu centrul de calcul la Academia de Stiinte din Rusia, iar din 1996 pana in 2003, a activat, prin cumul, ca sef de catedra la Universitatea din Siedlce, Polonia.
In 1983, pentru merite deosebite in dezvoltarea economiei nationale, i s-a conferit Premiul Consiliului de Ministri. Timp de 15 ani (1978 - 1993) prof. Eugen Grebenicov a activat in calitate de adjunct al Constructorului General pe probleme de asigurare a aplicarii aparatului matematic la prima supermasina de calcul sovietica de clasa CRAI, a primelor masini vectoriale cu viteza de calcul mai mult de 100 milioane de operatii pe secunda cu numere de lungime arbitrara.
Este cat se poate de firesc ca acest „parcurs“ stiintific sa fie apreciat pe plan international, profesorul Eugen Grebenicov participand la numeroase conferinte si activitati de profil din tari de pe toate continentele. Sa retinem ca a publicat peste 250 de articole si 25 de monografii, intre care: „Zborurile interplanetare“, „Ce-i aceea mecanica cereasca?“, „Metode calitative noi in mecanica cereasca“, „Ghidul mecanicii ceresti“.
In 1992, i-a fost conferit titlul de Academician de Onoare al Academiei de Stiinte a Moldovei, iar in 2002 titlul de Academician al Academiei Internationale de Stiinte Neliniare; din 1969 este membru al Uniunii Internationale de Astronomie.
Profesorul Eugen Grebenicov este Doctor Honoris Causa al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (1993), al Universitatii din Atyrau (Kazahstan), al Universitatii Tehnice a Moldovei (2003), al Universitatii Tehnice Gh. Asachi din Iasi (2011) si al Universitatii V. Alecsandri din Bacau (2011). De asemenea, este membru al colegiilor de redactie ale mai multor reviste stiintifice internationale si este invitat permanent in comisia pentru sustinerea tezelor de doctor in stiinte la Sorbona.
In 2002, Centrul Biografic Mondial Cambridge l-a inclus in editia 2000 de savanti remarcabili ai lumii la inceputul secolului XXI. Sub conducerea prof. Eugen Grebenicov au sustinut tezele de doctor si doctor habilitat peste 40 de discipoli (rusi, romani, polonezi, armeni, kazahi, evrei, tatari s.a.), inclusiv 7 basarabeni. In prezent, se pregatesc sub conducerea sa patru doctoranzi ai Universitatii Tehnice a Moldovei. Este bun prieten cu alt savant roman, Dan Pascu, responsabil, la Washington, pentru cercetarile efectuate in Cosmos cu telescopul Habb, care permite ca Universul cunoscut sa fie marit in dimensiune de un milion de ori.
Fiind un mare patriot, a incercat de trei ori sa revina in Patria-mama, dar, din cauza unor jocuri de culise, nu a reusit. Astfel, a ramas in continuare sa lucreze la Moscova, dar mereu cu gandul la Basarabia natala. In 1992, si-a redobandit mult-asteptata cetatenie romana, fapt care i-a dat posibilitatea de a ne vizita tot mai des. Totdeauna a sustinut ca este roman si ca vorbeste limba romana, ca a fost si ramane adeptul reintregirii tarii romanesti.
Toti cei care il cunosc - si este cunoscut de foarte multa lume - ii doresc acestui Mare Roman sanatate si noi realizari in domeniile in care s-a afirmat cu stralucire.