Importante momente aniversare tehnico-economice in 2016 (III)
Data: 16 - 29 februarie 2016
Prezentăm - şi în numărul de faţă - unele momente de seamă din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde".
135 de ani de la:
- Transformarea - prin reorganizarea învăţământului tehnic superior - Şcolii de Poduri, Şosele şi Mine (care funcţiona din 1867) în Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, acordând absolvenţilor titlul de inginer. Primul director a fost inginerul Gheorghe Duca;
- Proiectarea şi realizarea, de către Anghel Saligny, pe linia Adjud - Târgu Ocna, a primelor poduri combinate de şosea şi cale ferată construite în ţara noastră, iar în 1886, pe linia ferată Filiaşi - Târgu Jiu, a primelor poduri metalice cu console fără culee;
- Constituirea, la Bucureşti, a Societăţii Române de Construcţii şi Lucrări Publice, care instalează la Ciurel o fabrică sistematică de cărămidă, unde inginerul Nicolae Cutzarida a montat primul malaxor din ţara noastră;
- Darea în circulaţie a liniilor ferate Apahida - Dej şi Ineu - Sebiş;
- Începerea construcţiei Fabricii de Hârtie Letea din Bacău, care a intrat în funcţiune în 1885, folosind ca materie primă pastă de cârpe şi pastă mecanică din lemn. Celuloza necesară s-a importat până în 1900, când a început să fie produsă într-o secţie a fabricii;
- Înfiinţarea - în urma hotărârii adoptate cu ocazia inaugurării liniei ferate Buzău - Mărăşeşti -, a Societăţii Politehnice din România, al cărei prim preşedinte a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Reunind ingineri, arhitecţi, fizicieni, chimişti, matematicieni, naturalişti-agronomi şi ofiţeri din armele speciale, societatea avea menirea de a oferi membrilor săi informaţii privind dezvoltarea ştiinţei, comerţului şi industriei din celelalte ţări, pentru a le folosi la rezolvarea problemelor ridicate de economia ţării noastre.
130 de ani de la:
- Înfiinţarea, pe lângă Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, a Laboratorului de Chimie, prin grija chimistului Alfons Saligny;
- Înfiinţarea, la Bucureşti, a Staţiunii Centrale Agronomice, în cadrul căreia s-au efectuat primele analize metodice asupra solului din diverse regiuni ale ţării şi s-au întreprins experienţe privind comportarea plantelor la administrarea îngrăşămintelor;
- Prezentarea, de către Grigore Cobălcescu, la Academia Română, a primului raport de sinteză referitor la situaţia zăcămintelor de ţiţei din România şi la perspectivele de dezvoltare a industriei petrolifere din ţara noastră;
- Începerea exploatării cărbunilor de la Ţebea (descoperiţi încă din prima jumătate a secolului XIX), pentru alimentarea uzinelor de la şteampurile de prelucrare a minereurilor aurifere din regiune;
- Folosirea de către inginerul Anghel Saligny, pentru prima dată în ţara noastră, a fontei la construcţia unui tunel de scurgere a apelor prin terasamentul căii ferate Bucureşti - Feteşti, la traversarea văii Mostiştea;
- Experimentarea cu succes, pentru prima dată în istoria tehnicii, de către Alexandru Ciurcu, împreună cu Just Buisson, a unei ambarcaţiuni cu motor reactiv, alcătuit dintr-o butelie ce degaja gaz, la presiunea de 10 - 15 atmosfere, printr-un mic orificiu, reglat cu un robinet. Încercarea - care s-a făcut pe Sena, contra cursului apei - a durat 15 minute. Între 1886 şi 1888, Ciurcu a brevetat invenţia în Germania, Belgia, Marea Britanie, Italia şi SUA.
Alte articole




