Importante momente aniversare tehnico-economice in 2018 (IV)

Continuăm - şi în acest număr - să trecem în revistă o serie de momente de seamă din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti şi nu numai, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2018 se împlinesc:

125 de ani de la:

▪ Înfiinţarea, la Galaţi, de către George Fernic, a Uzinelor de construcţii şi turnătorie de fier şi bronz, care, dezvoltate, au devenit, în 1916, Şantierele române de la Dunăre;

▪ Introducerea, în comuna Topleţ (jud. Caraş-Severin), a distribuţiei publice de energie electrică, fiind, astfel, prima localitate rurală electrificată din ţara noastră. A urmat comuna Sadu (jud. Sibiu), electrificată în 1897;

▪ Înfiinţarea Oficiului central al transporturilor pe căile ferate, la care au aderat 28 de state, printre care şi România, ca membru fondator;

▪ Darea în funcţiune a staţiunii balneare Techirghiol, valorificându-se nămolul din lac. În 1899, a fost amenajată prima instalaţie de băi calde;

▪ Folosirea, la salina Slănic (jud. Prahova), pentru prima dată în industria minieră din România, a iluminării electrice în subteran, care, treptat, se va introduce la minele de la Baia Sprie (jud. Maramureş) în 1895, la cele de cărbuni de la Anina (jud. Caraş-Severin) şi de fier de la Ghelari (jud. Hunedoara) în 1897, la minele de aur de la Gura Barza (jud. Alba) în 1900, la minele de cărbuni din Valea Jiului în 1905, la cele de la Baia Mare în 1905 şi 1908 etc.

120 de ani de la:

▪ Darea în funcţiune, la Brad (jud. Hunedoara), a celei mai moderne instalaţii din Europa pentru prepararea minereurilor de aur, cu o capacitate de 600 tone în 24 de ore;

▪ Întocmirea, de către geologul şi inginerul de mine Mathei Drăghiceanu (unul dintre precursorii geologiei româneşti) a unei valoroase hărţi geologice a României, de mare utilitate pentru cunoaşterea bogăţiilor minerale ale ţării noastre. Harta a fost folosită la elaborarea hărţii geologice a Europei;

▪ Întocmirea şi publicarea, în România, a primei statistici forestiere, stabilindu-se existenţa, la acea dată, a 2.774.000 ha păduri;

▪ Introducerea, la fabricile de bere Luther şi Bragadiru, a primelor frigorifere electrice din Bucureşti, urmate, în 1903, de frigoriferele de la Halele centrale. La început, curentul electric pentru aceste frigorifere era furnizat de centrale proprii, iar din 1918 de către reţeaua electrică a oraşului.