Cum masuram distanta dintre previziuni si realitati?

Avem toate motivele să luăm în considerare prognozele emise de instituții publice, agenții internaționale de rating, servicii specializate din sistemul financiar-bancar internațional și intern. În acest fel, identificând zonele consensuale, creștem gradul de certitudine privind anumite evoluții care vizează România, în context european și mondial. Când ne referim, bunăoară, la cifre privind ritmul creșterii economice sunt evidente unele diferențe, însă, în esență, interesează - în cel mai înalt grad - tendințele care se conturează în aceeași „cheie" consensuală. Or, în ceea ce privește economia românească, prognozele pentru 2020 indică, fără excepții, continuarea procesului de creștere a produsului intern brut. Așa, de exemplu, în contextul amintit, previziunile economice publicate recent de Comisia Europeană (CE) estimează că economia comunitară va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată. Zona euro s-a bucurat până acum de cea mai lungă perioadă de creștere neîntreruptă de la introducerea monedei euro, în 1999. Conform previziunilor, creșterea produsului intern brut (PIB) al României se va menține la 3,8%, în 2020, și va fi de 3,5%, în 2021, în timp ce, pentru zona euro, aceasta va rămâne stabilă la 1,2%, în 2020 și în 2021. Pentru UE, în ansamblu, se anticipează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4% în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5%, în 2019.

Faptul că la nivelul Executivului de la Bruxelles se reconfirmă prognoza potrivit căreia creșterea economică a României se va menține cu mult peste nivelul mediu comunitar este de natură a genera un interes deosebit, inclusiv (sau chiar prioritar) la nivelul microeconomic, principala zonă de activitate a comunității noastre inginerești. Când peste trei pătrimi din exportul țării noastre se derulează în spațiul Uniunii Europene, nu mai trebuie adus niciun argument în sprijinul ideii că influența evoluțiilor comunitare prezintă un interes special pentru fiecare entitate economico-socială. Este vorba despre un interes determinat, în principal, de considerente pragmatice, începând cu elaborarea planurilor de afaceri ale fiecărei firme. Procesele de integrare europeană includ organic nivelul microeconomic, cu toate efectele care decurg de aici.

Din acest motiv, se justifică luarea în considerare, cu seriozitate maximă, a amintitei prognoze a Comisiei Europene. Astfel, este de reținut evaluarea potrivit căreia crearea continuă de locuri de muncă, creșterea robustă a salariilor și o combinație de politici cu rol de susținere ar trebui să ajute economia europeană să mențină o evoluţie cât de cât acceptabilă, nu numai din punct de vedere economic, ci şi social. Consumul privat și investițiile, în particular în sectorul construcțiilor, vor continua să alimenteze creșterea economică. Cităm: „Se estimează că investițiile publice, în special în infrastructura de transport și în cea digitală, vor crește semnificativ în mai multe state membre. Împreună cu semne încurajatoare de stabilizare în sectorul manufacturier și cu o posibilă reluare a creșterii fluxurilor comerciale mondiale, toate acestea ar trebui să permită economiei europene să își continue expansiunea. În același timp, acești factori par a fi insuficienți pentru a plasa viteza creșterii pe o treaptă superioară".

Toate acestea sunt date și fapte deosebit de preocupante, inclusiv la nivelul factorilor decidenți din economia reală, prin relevarea legăturii în dublu sens dintre macro și microeconomia țării, legătură cu o prezență și influență permanentă și în activitatea comunității noastre inginerești. Este o concluzie majoră - premisă a procesului obligatoriu de regândire, de readaptare a planurilor de afaceri în consonanță cu dinamica realităților lumii în care trăim.