Semnal editorial
Data: 16 – 28 februarie 2021 2021
Istoria roboticii în românia
Autori: Mircea Ivănescu, Ionel Starețu, Mircea Nițulescu, Nicolae Joni
Editura AGIR, București, 2020, Seria „Repere istorice", 17x24 cm, broșată, ISBN 978-973-720-820-0, 500 pag., 85 lei
A apărut recent, în Editura AGIR, o lucrare bogat documentată care fixează în memoria timpului o meritorie istorie a activităţii noastre inginereşti dezvoltată în ultimele decenii ale secolului trecut în domeniul roboticii: „Istoria roboticii în România"; autori - personalităţi ştiinţifice recunoscute ale domeniului - Mircea Ivănescu, Ionel Stareţu, Mircea Niţulescu, Nicolae Joni.
Oameni şi realizări, preocupări din diferitele centre universitar-industriale şi institute de cercetări îşi găsesc locul într-o amplă „frescă" a dezvoltării roboticii în România, un domeniu ştiinţific incitant, cu mare impact practic, întrucât era cerut cu insistenţă de sectorul industrial, interesat de creşterea productivităţii muncii, de realizarea unor produse cu mare precizie şi repetabilitate.
Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) şi Academia de Știinţe Tehnice din România (ASTR), în dorinţa lor de a lăsa generaţiilor viitoare date despre tehnica românească, despre contribuţiile ei la Tezaurul de cunoştinţe ale lumii, au apreciat călduros manuscrisul prezentat de autori, sprijinind publicarea lui în seria Repere istorice, apărută în Editura AGIR.
Autorii cărţii îşi propun, conform mărturiilor lor, să ofere un „panou sinoptic" al istoriei roboticii din țara noastră, prezentând „în timp" evenimentele care au marcat eforturile colectivelor de cercetare şi proiectare ale inginerilor români şi, totodată, să arate „polarizarea geografică a roboticii", abordarea acestui domeniu la nivel național. Acest imens tablou, afirmă autorii, a fost obţinut graţie efortului concertat al unui număr mare de specialişti, participanţi nemijlocit la o asemenea operă inginerească, reuşind să ofere o imagine concludentă a unei perioade de căutări în dezvoltarea industrială a României, sprijinită de automatizarea proceselor şi utilizarea roboţilor.
România se poate mândri că i-a avut ca pionieri în robotică pe profesorii Francisc Covaci, Cristian Pelecudi, Tiberiu Mureşan, Mihai Popov, care au ridicat prestigiul şcolii româneşti de robotică pe plan mondial, contribuţiile lor prezentate la mari conferinţe internaţionale bucurându-se de aprecierea cercetătorilor şi proiectanţilor din întreaga lume. Cunoştinţele lor au permis proiectarea şi realizarea primelor prototipuri de manipulatoare şi roboţi, celule flexibile, cu performanţe similare modelelor străine existente în acea perioadă. Două Institute de cercetări în domeniu ICSIT Titan (director general, Sandu Aurel) şi ICTCM (director general, Ion Crişan) şi colectivele lor, centralele industriale de profil, au sprijinit acest efort, mulţi roboţi şi manipulatori realizaţi la Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Sibiu, apărând în numeroase aplicaţii industriale.
Cu respect, cu deosebită apreciere față de pionierii acestui domeniu, de pasiunea şi concepţia lor de realizare a roboţilor, autorii închină această lucrare „tuturor celor care au contribuit la afirmarea roboticii în România", iar cartea demonstrează că aceştia au fost mulţi, că teoria mecanismelor, cinematica lor şi sistemele de comandă nu erau mult diferite de cele existente în alte centre de robotică din lume şi că dinamismul cu care apăreau aceste prototipuri anticipau o dezvoltare rapidă de roboţi - vezi exemplele date în carte - din păcate încetinită după 1990, când multe dintre unităţile industriale nu au mai avut resursele de a o cere. Apăruse un paradox: aveai concepţie, începeai să ai componente pentru roboţi, dar nu mai aveai o industrie potentă în a-i cere.
Prezentând istoria roboticii româneşti, autorii scot în evidenţă elementul creativ al inginerilor şi cercetătorilor români şi contribuţia lor la dezvoltarea industriei româneşti, „în timpul" şi „în spaţiul geografic al ţării", autorii înregistrând tot ceea ce este semnificativ, depunând mult efort în culegerea datelor necesare lucrării, în condiţii în care schimbările socio-economice apărute în ţară după anul 1990 au condus la dispariţia sau restructurarea unor industrii şi unităţi de cercetare, la pierderea unor oameni și arhive. O muncă imensă de colectare, selectare şi asociere informaţii, făcută de autori cu rigoare şi competenţă ştiinţifică.
Autorii reuşesc să întocmească o lucrare care are în spatele ei sute de „roboticieni" eroi ai istoriei prezentate, dar şi pe cei care, după 1990, odată cu înfiinţarea Societăţii de Robotică din România (SRR), activează la nivelul filialelor şi s-au alăturat acestui efort de întocmire a lucrării, de continuare a activităţii în condiţiile în care robotica, în țara noastră, odată cu dispariţia marilor fabrici de maşini unelte şi cercetării specifice sau cu restructurarea activităţilor în acest domeniu, trebuia să-şi stabilească direcţii în care poate avea forţa de a fi competitivă.
Ceea ce-şi propune Societatea de Robotică din România, respectiv gruparea, în rândurile ei, a specialiştilor care lucrează în domeniul de profil, promovarea roboticii în educaţie, cercetare, industrie, dezvoltarea unor cercetări teoretice şi aplicative în domeniu şi promovarea tehnologiilor aferente în industrie reprezintă, într-un fel, un răspuns inteligent la noile cerințe, odată cu consemnarea învăţămintelor trase dintr-o istorie bogată în semnificații, care pot sugera căile de prefigurare a viitorului.
Sunt convins că această lucrare de mare utilitate în istoria tehnicii româneşti, cu informaţii de multe ori prezentate în premieră, rezultat al colaborării a numeroşi specialişti din domeniul roboticii care au lucrat „ca un tot" obţinând în timp scurt rezultate remarcabile, se va bucura de o caldă primire din partea specialiştilor, reprezentând un act de cultură care fixează în timp un moment remarcabil al ingineriei româneşti, al genezei şi dezvoltării roboticii în ţara noastră. Autorii, nume cunoscute în domeniul activităţilor didactice şi ştiinţifice, al transferului tehnologic, au marele merit de a fi atras la elaborarea ei colaboratori valoroşi, oferind o carte nu scrisă din cărţi, ci una cu căutări şi realizări ale tehnicii româneşti într-un domeniu în care creativitatea este aceea care dă valoare unei soluţii.