Pe măsură ce mediul înconjurător este supus unor noi și tot mai grave „agresiuni", se intensifică preocupările la nivel global, european și național pentru contracararea numeroaselor efecte ale schimbărilor climatice. Are loc un proces de coordonare a eforturilor în care sunt implicați și foarte mulți ingineri, în vederea elaborării unor analize tot mai aprofundate ca punct de plecare spre adoptarea unor programe a căror aplicare se înscrie la loc central pe agenda factorilor decizionali la toate nivelurile menționate. O confirmă și informațiile pe care le prezentăm în paginile de față.

Țările din bazinul Dunării au actualizat Planurile de management pentru ape mai curate

Miniștrii Mediului și reprezentanți responsabili cu gestionarea apelor din țările aflate în bazinul fluviului Dunărea au aprobat Planurile de management al bazinului hidrografic al Dunării și, totodată, au adoptat Declarația Dunării, a anunțat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), într-un comunicat. Documentele au fost aprobate în cadrul unei reuniuni ministeriale desfășurate în format online.

„Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, a anunțat că au fost aprobate două planuri de management actualizate pentru bazinul fluviului Dunărea, în cadrul primei reuniuni ministeriale desfășurate în format online. Planul de management al bazinului hidrografic al Dunării (DRBMP) și Actualizările Planului de management al riscului de inundații pentru fluviul Dunărea (DFRMP) 2021 au fost pregătite conform prevederilor Directivei-cadru a UE privind apa și Directivei UE privind inundațiile. Prin acestea se stabilesc măsuri pentru următorii șase ani, vizând ape mai curate, mai sănătoase și mai sigure, de care să se poată bucura toată lumea. Ultima actualizare a avut loc în 2016 (...) Miniștrii și miniștrii reprezentanți responsabili cu gestionarea apei din țările din bazinul fluviului Dunărea - Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Muntenegru, Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina și Uniunea Europeană au aprobat Planurile de management și au adoptat o «Declarație a Dunării» ministerială", se arată în comunicat.

Prezent la reuniune, Barna Tanczos, ministrul român al Mediului, Apelor și Pădurilor, a spus în cuvântul de deschidere că „de aceste două Planuri de management vor beneficia atât mediul înconjurător, cât și cei 79 de milioane de oameni care trăiesc în Bazinul Dunării". „Vom avea nevoie de un angajament politic puternic și de îndrumări pentru a ne dezvolta în continuare cooperarea pentru a aborda noile provocări precum implementarea Pactului Verde al UE și a Strategiei UE pentru Biodiversitate, poluarea cu plastic și microplastic și schimbările climatice în bazinul fluviului Dunărea", a adăugat el.

Oficialul român a punctat, totodată, că România, ca țară din aval de Dunăre, este foarte vulnerabilă la efectele evenimentelor extreme: inundații și secetă extreme. „Suntem conștienți de provocările din ce în ce mai mari cauzate de schimbările climatice în bazinul fluviului Dunărea și trebuie să facem eforturi pentru a ne adapta la schimbările rapide ale disponibilității apei și la fenomenele extreme. Ca țară din aval, România este foarte vulnerabilă la efectele evenimentelor extreme: inundații și secetă extreme. Considerăm că Planul de management al riscului de inundații al Dunării este un excelent document de planificare ce oferă cadrul de coordonare și cooperare în cazul inundațiilor extreme. Mai mult, va oferi fundalul pentru dezvoltarea proiectelor specifice destinate implementării acestuia la nivel de bazin. În timpul Președinției noastre la ICPDR, ne angajăm să sprijinim toate aceste priorități pentru a asigura implementarea în continuare a Convenției pentru protecția fluviului Dunărea", a spus Barna Tanczos.

La rândul său, Robert-Eugen Szep, secretar de stat în MMAP și președintele Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, a susținut că „a devenit mai clar ca niciodată cât de important este pentru noi să protejăm apele bazinului nostru hidrografic comun". „Aceste provocări ne vor împinge să învățăm ce schimbări sunt necesare în gestionarea apei și în viața noastră de zi cu zi, pentru a fi parte a unei dezvoltări mai durabile. Această schimbare nu se va produce peste noapte și va necesita o implicare puternică și eforturi din partea autorităților responsabile de managementul apei și a părților interesate. Această schimbare va avea nevoie și de timp, de sprijin și de solidaritate. Pentru a avea o coordonare adecvată în bazinul fluviului Dunărea, vom avea nevoie de o foaie de parcurs cu pași practici care să definească contribuția noastră la Green Deal, Strategia pentru Biodiversitate și noi angajamente privind adaptarea la schimbările climatice", a adăugat oficialul.

Actualizarea Planului de management al bazinului hidrografic al Dunării (DRBMP) oferă informații cuprinzătoare despre problemele de management al apei pentru cel mai internațional bazin hidrografic din lume. Documentul include măsuri concrete referitoare la cele cinci „SWMI" (Probleme Semnificative de Management al Apelor) identificate de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Măsurile descrise în acest plan urmează să fie luate în cadrul următorului ciclu de management al ICPDR până în anul 2027, inclusiv refacerea habitatelor și a coridoarelor ecologice pentru speciile de pești migratori - în special sturionii.

În plus, este evidențiată importanța implementării unor tehnologii adecvate de epurare a apelor uzate în municipalități, a celor mai bune tehnici disponibile la instalațiile industriale, a celor mai bune practici de management în agricultură și a măsurilor adecvate de siguranță la instalațiile periculoase, în vederea abordării în continuare a problemei încărcăturilor de nutrienți transportate în Marea Neagră prin Dunăre.

În același timp, Planul de management al riscului de inundații pentru fluviul Dunărea (DFRMP) actualizat prezintă măsurile strategice la nivel de bazin pentru prevenirea și reducerea daunelor cauzate de inundații asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice. O atenție specială în actualizarea acestui document este acordată măsurilor care utilizează zone ce au potențialul de a reține apa care poate provoca inundații, cum ar fi câmpiile inundabile naturale, precum și celelalte zone care permit inundații controlate.

Potrivit MMAP, ambele planuri de management se bazează pe succesul planurilor anterioare, iar o analiză arată că, în ultimii șase ani, a fost observată o reducere impresionantă de 30% a poluării organice de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane.

Reamintim că România a preluat Președinția Comisiei Internaționale privind Protecția Dunării la data de 26 ianuarie 2022.

Liderii de business la nivel global consideră că planeta se află

într-un punct critic și are nevoie de soluții pentru a combate schimbările climatice

Liderii de business la nivel global sunt din ce în ce mai preocupați de schimbările climatice, potrivit raportului Deloitte CxO Sustainability 2022, 79% dintre respondenți considerând că planeta se află într-un punct critic și are nevoie de soluții pentru a combate efectele schimbărilor climatice, comparativ cu doar 59%, în urmă cu opt luni. În plus, 89% dintre aceștia sunt de acord că există un sentiment de urgență din perspectivă climatică la nivel global și 63% susțin că organizațiile sunt foarte preocupate de acest subiect. Studiul mai arată că organizațiile resimt în unanimitate o presiune tangibilă pentru a acționa ca răspuns la schimbările climatice, 97% dintre acestea afirmând că au fost deja afectate negativ de aceste schimbări, în primul rând în zona operațională (48%). Pe lângă impactul la nivel operațional, respondenții subliniază că toate părțile interesate (stakeholders), de la autoritățile de reglementare (77%) la clienți (75%) și angajați (65%), pun presiune tot mai mare pentru ca organizațiile să acționeze pentru a combate schimbările climatice.

Cu toate acestea, sentimentul de optimism în rândul liderilor de business a crescut, 88% dintre aceștia (față de 63%, în urmă cu opt luni) fiind de acord că, prin acțiuni imediate, pot fi limitate efectele schimbărilor climatice asupra planetei și că aceasta poate avea un viitor mai bun.

„Organizațiile, industriile și țările încearcă să găsească formula potrivită pentru gestionarea schimbărilor climatice. Pentru a putea gestiona aspectele legate de climă în toate dimensiunile afacerii, companiile ar trebui să ia în calcul atât riscurile inacțiunii, cât și oportunitățile generate de abordările sustenabile, esențiale pentru a câștiga și menține încrederea investitorilor, finanțatorilor, clienților și angajaților. Organizațiile au nevoie să elaboreze planuri cu obiective măsurabile și să acorde prioritate indicatorilor climatici, alături de cei operaționali, încurajând colaborarea în interiorul ecosistemelor din care fac parte și amplificându-și impactul dincolo de propriile operațiuni", a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner la Deloitte România și Moldova.

Companiile iau măsuri pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, participanții la studiu menționând că organizațiile lor utilizează materiale mai durabile (67%), folosesc energia mai eficient (66%), își instruiesc angajații cu privire la acțiunile climatice pe care le întreprind și impactul acestora (57%), folosesc utilaje, tehnologii și echipamente eficiente din punct de vedere energetic sau ecologice (57%) și reduc intenționat călătoriile cu transportul aerian (55%). Deși toate măsurile sunt importante, raportul subliniază cinci acțiuni care denotă o înțelegere profundă a beneficiilor pe care sustenabilitatea le are asupra businessului, precum dezvoltarea de noi produse sau servicii ecologice, solicitarea ca furnizorii și partenerii de afaceri să îndeplinească anumite criterii de sustenabilitate, îmbunătățirea sau relocarea unor echipamente pentru a le face mai rezistente la eventuale schimbări climatice, încorporarea aspectelor legate de climă în activități de lobby și condiționarea remunerației echipei de management de performanța companiei din punctul de vedere al sustenabilității.

Studiul evidențiază existența unui grup de organizații lideri (19% dintre companiile participante) care se află într-un stadiu avansat de gestionare a provocărilor climatice, acestea implementând deja cel puțin patru dintre cele cinci acțiuni care demonstrează o înțelegere profundă a beneficiilor pe care sustenabilitatea le are asupra business-ului. Comparativ cu acele organizații care nu au implementat mai mult de o acțiune (35% din totalul respondenților), acești lideri sunt mai preocupați de schimbările climatice (74% față de 52%), se așteaptă ca acestea să aibă un impact semnificativ asupra strategiei de business în următorii ani (73% față de 50%), plănuiesc să atingă obiectivul de zero emisii nete de carbon până în 2030 (82% față de 50%), sunt mai puțin susceptibili să vadă costurile ca un obstacol în calea implementării acțiunilor de sustenabilitate (19% față de 33%), înțeleg mai bine efectele pozitive pe care măsurile de acest gen le-ar putea avea asupra satisfacției clienților (55% față de 39%), asupra câștigurilor investitorilor și/sau satisfacției acestora (45% față de 23%), asupra proceselor de recrutare și asupra retenției angajaților (44% față de 26%).

Raportul Deloitte CxO Sustainability 2022 a fost realizat în rândul a peste 2000 de lideri de business din 21 de țări din Europa, Africa de Sud, America și regiunea Asia-Pacific, cu reprezentanți din toate sectoarele majore, precum cel al serviciilor de larg consum, serviciilor financiare, energiei, resurselor și bunurilor industriale, sănătății, tehnologiei, mass-media și telecomunicațiilor și serviciilor profesionale.

Pactul Verde European aduce și oportunități de investiții pentru industria auto din România

Companiile auto din România au la dispoziție, după adoptarea Pactului Verde European, o serie de facilități fiscale și de surse de finanțare care pot juca un rol important în amortizarea impactului investițiilor necesare pentru îndeplinirea acestui pact, se menționează într-o analiză realizată de Deloitte România. Prin adoptarea Pactului Verde European, statele membre ale UE și-au asumat în mod unanim implementarea unor politici în domenii precum climă, energie, transporturi și fiscalitate, cu scopul de a reduce, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990 și de a elimina în totalitate aceste emisii până în 2050. Deși orizontul de timp propus poate părea îndepărtat, această inițiativă prezintă implicații semnificative asupra tuturor sectoarelor de activitate europene și naționale, inclusiv în industria auto din România, care a fost puternic afectată atât de criza sanitară generată de pandemia COVID-19, cât și de dificultățile legate de asigurarea materiilor prime.

Ca urmare a necesității de adaptare la noile condiții, companiile din domeniu se vor confrunta în mod evident cu o creștere a costurilor asociate, pe de o parte pentru intensificarea activităților de cercetare necesare dezvoltării unor noi tehnologii compatibile cu obiectivele Pactului Verde European, și, pe de altă parte, pentru modernizarea liniilor de producție în vederea implementării noilor tehnologii, într-un mod eficient. Potrivit Deloitte, facilitatea fiscală pentru activități de cercetare și dezvoltare este printre cele mai importante măsuri de sprijin pentru companiile inovatoare, aceasta presupunând acordarea unor deduceri suplimentare de 50% pentru cheltuielile pentru astfel de activități, posibilitatea aplicării amortizării fiscale accelerate în cazul utilajelor și echipamentelor utilizate în cercetare-dezvoltare, precum și scutirea de impozit pe profit în primii zece ani de activitate pentru contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare. Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit se aplică pentru partea din profit utilizată pentru achiziția de echipamente tehnologice, programe informatice și licențe, cu respectarea anumitor condiții prevăzute de Legea 227/ 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, contribuabilii din industria auto pot fi interesați de diferitele metode de amortizare fiscală disponibile pentru noile linii de producție, în speță amortizarea fiscală accelerată sau degresivă, ambele metode jucând un rol considerabil în atenuarea impactului investițiilor efectuate pe o perioadă mai lungă de timp, reducând, astfel, presiunea asupra fluxurilor de numerar în momentul investiției.

Nu în ultimul rând, este important de menționat faptul că, odată cu adoptarea Pactului Verde European, Uniunea Europeană pune la bătaie un arsenal de instrumente financiare menite să contribuie la atingerea acestor obiective ambițioase. Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021 - 2027, împreună cu instrumentul NextGenerationEU, care finanțează planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, însumează puțin peste 2000 de miliarde de euro, iar 30% din această sumă vizează investițiile sustenabile, ca parte a Pactului Verde European.

Programele pe care România le va derula în perioada 2021 - 2027, fie programe operaționale în curs de elaborare, fie investiții programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt construite pe pilonul de sustenabilitate și tranziție verde și pun accentul pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare pentru dezvoltarea noilor tehnologii, a materialelor și a proceselor necesare pentru atingerea acestor obiective.

Așadar, companiile din industria auto din România vor avea acces la multiple opțiuni de finanțare pentru activități precum: dezvoltarea capacităților proprii de cercetare-dezvoltare sau inițierea de parteneriate și colaborări cu actori din domeniul cercetării, prin intermediul programelor operaționale regionale și al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare; eficientizarea energetică și producția sau utilizarea de energie regenerabilă, prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Planul Național de Redresare și Reziliență sau Fondul pentru Modernizare.

De asemenea, în completarea variantelor de finanțare oferite de UE, companiile din sectorul auto au în continuare la dispoziție surse de finanțare cu tradiție în domeniu, respectiv schemele de ajutor de stat derulate de Ministerul Finanțelor.

Una dintre acestea este schema de ajutor de stat instituită în baza HG nr. 807/2014, cu scopul sprijinirii investițiilor cu impact major în economie și care finanțează construcția și achiziția de echipamente, linii tehnologice și active necorporale asociate înființării unei noi unități de producție sau extinderii capacității uneia existente. De asemenea, există schema de ajutor de stat instituită în baza HG nr. 332/2014, care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și care finanțează costuri salariale pe o perioadă de 24 de luni de la crearea fiecărui post individual, pentru acele investiții care generează cel puțin 100 de noi locuri de muncă per locație.

În plus, Ministerul Finanțelor are în pregătire o a treia schemă de ajutor de stat de luat în calcul, cu scopul stimulării investițiilor strategice, cu valoare mai mare de 500 de milioane de lei, în câteva domenii cheie, inclusiv industria auto, aerospațială și farmaceutică.

Totodată, este important de reținut faptul că, începând cu 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare nouă hartă a ajutoarelor regionale, care stabilește intensitatea acestora aplicabilă în fiecare județ. Astfel, ajutorul de stat de care pot beneficia solicitanții variază între 30% din valoarea investiției, în județele fanion din regiunea de Vest, și maximum 60%, în majoritatea județelor din Muntenia și Moldova. Municipiul București este exclus de la finanțare, având în vedere că ajutoarele de stat se direcționează către regiunile mai puțin dezvoltate ale țării (cu un PIB/ locuitor sub 75% din media UE).

Eurostat: Ponderea combustibililor fosili în energia brută disponibilă în UE a scăzut semnificativ în ultimele decenii

Ponderea combustibililor fosili în energia brută disponibilă în Uniunea Europeană s-a situat la 70% în 2020 (față de 71% în 2019), iar acest procentaj a scăzut semnificativ în ultimele decenii, datorită creșterii ponderii energiei din surse regenerabile, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Din 1990, primul an pentru care sunt disponibile datele, ponderea combustibililor fosili folosiți în UE a scăzut cu 13 puncte procentuale (pp).

În ultimul deceniu, toate statele membre ale UE au înregistrat o scădere a ponderii combustibililor fosili în energia brută disponibilă. Cel mai semnificativ declin a fost în Estonia (de la 91% în 2010 la 66% în 2020; -25 pp), Danemarca (de la 81% la 59%; -22 pp) și Finlanda (de la 57% la 41%; -16 pp).

Pe de altă parte, cele mai reduse scăderi au fost în Belgia (de la 78% la 76%; -2 pp), Germania (de la 81% la 78%; -3 pp) și Malta (de la 100% la 97%; -3 pp).

În 2020 față de 2019, în doar două state membre ale UE, Lituania și Malta, a crescut ușor ponderea combustibililor fosili în energia brută disponibilă, în Belgia a rămas neschimbată, iar dintre statele în care a scăzut, cel mai semnificativ declin a fost în Estonia (-7 pp), urmată de Danemarca (-5 pp), Portugalia, Letonia, Spania, Bulgaria și Luxemburg (toate cu -4 pp).

În 2020, Malta (97%) a fost statul membru UE cu cea mai ridicată pondere a combustibililor fosili în energia brută disponibilă, urmată de Olanda (90%), Cipru (89%), Irlanda (87%) și Polonia (86%). Cele mai multe state membre ale UE au avut o pondere între 60% și 85% (inclusiv România, 72%); doar Suedia (31%), Finlanda (41%), Letonia (57%) și Danemarca (59%) au avut sub 60%.