Dezvoltarea durabila pe termen scurt, mediu si lung: de la concepte globale la solutii locale

O caracteristică a actualei perioade o constituie procesul de transferare a centrului de greutate în acțiunile de protecție a mediului de la centrele decizionale comunitare și naționale spre zonele de locuit în structurile administrativ-teritoriale din fiecare țară membră a UE. O experiență pozitivă în acest sens este consemnată în București. De asemenea, prin articolele publicate în paginile de față se relevă, tot la diferite niveluri decizionale, măsurile necesare pentru reducerea poluării din cele mai diverse surse. Toate acestea au o componentă puternică de natură tehnică și tehnologică, fapt care implică, într-o măsură tot mai mare, comunitatea inginerească din țara noastră în găsirea de soluții și în aplicarea eficientă a acestora.

- Credit foto: www.freepik.com

 

Poluarea aerului, managementul deficitar al deșeurilor și situația necorespunzătoare a spațiilor verzi, principalele nemulțumiri din micile comunități ale Bucureștiului

 

Mai mult de jumătate dintre participanții la un sondaj derulat de Fundația Comunitară București sunt nemulțumiți de starea mediului din zona în care locuiesc, în timp ce 35% sunt indiferenți și doar restul de 11% se declară mulțumiți. Cu toate acestea, doar 23% dintre respondenți vor să se implice în soluționarea problemelor de mediu pe care le identifică, arată sondajul realizat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, la inițiativa Fundației Comunitare București, ca parte a programului „În Zona Ta". Pentru a susține rezolvarea problemelor de mediu din Capitală, Fundația Comunitară București, prin intermediul Platformei de mediu pentru București și cu sprijinul ING Bank România, a lansat un apel către locuitorii din 42 de microcomunități bucureștene bine delimitate să se implice și să-și transforme nemulțumirile în proiecte implementabile pe care să le înscrie în programul „În Zona Ta". Prin acest program, Platforma de mediu pentru București investește 750 000 de euro în proiecte civice de mediu în următorii doi ani, atât sub formă de granturi, cât și ca inițiative care să susțină implementarea lor, cum ar fi incubator de proiecte, mentorat și acces la specialiști.

 - Credit foto: www.freepik.com

Bucureștenii participanți la sondaj sunt, în cea mai mare parte, nemulțumiți de calitatea aerului (77%), de managementul deșeurilor (70%), de problemele legate de spațiile verzi (62%), de efectele schimbărilor climatice (52%) și de mobilitatea urbană (50%), arată cercetarea inițiată de Fundația Comunitară București pentru a identifica principalele probleme de mediu în zonele vizate din Capitală și a crește implicarea civică.

 Potrivit unui comunicat transmis de Platforma de mediu pentru București, când vine vorba despre principala problemă, calitatea aerului, cei mai mulți respondenți se plâng de traficul intens (82%), de poluare (81%) și de traficul generat de camioane și tiruri (39%). În ceea ce privește managementul deșeurilor, lipsa educației legate de reciclare (73%), colectarea defectuoasă a deșeurilor (68%), lipsa colectării selective (64%) și consumul iresponsabil (52%), cum ar fi cel care generează ambalaje în exces sau deținerea mai multor mașini per familie sunt problemele care îi nemulțumesc cel mai mult pe cetățeni.

Și problema spațiilor verzi din jurul locuinței lor este una importantă pentru bucureștenii intervievați, iar aceștia se declară nemulțumiți de lipsa educației legate de protejarea spațiilor verzi (74%), de lipsa lor în zona în care locuiesc (59%) sau de spațiile verzi neamenajate sau distruse (55%). La acestea se adaugă construcțiile care iau din spațiul verde (54%), toaletările excesive (45%) și tăierile de copaci (43%), dar și spațiile verzi închise sau fără acces public (35%).

Sondajul a identificat, de asemenea, și probleme precum lipsa de soluții pentru protejarea orașelor de efectele schimbărilor climatice (64%), deficitul de inițiative pentru reducerea consumului de resurse naturale și diminuarea impactului orașului asupra mediului (62,7%) sau lipsa de sprijin pentru comunitățile defavorizate afectate de schimbările climatice (46,6%). Toate acestea se adaugă la problemele de mobilitate urbană, unde bucureștenii au notat insuficiența pistelor (69%) și a parcărilor (68%) pentru biciclete, lipsa educației pentru utilizarea transportului alternativ în locul mașinii personale (66,8%) și transportul public insuficient (38,9%).

Pe lângă acestea, bucureștenii chestionați au menționat și alte probleme, cum ar fi lipsa centrelor comunitare de petrecere a timpului liber, a locurilor de joacă sau a alternativelor de practicare a unui sport, la fel ca accesul deficitar la terenurile de sport, lipsa băilor publice, a cișmelelor și a altor locuri publice de hidratare, lipsa vegetației în afara spațiilor verzi și a grădinilor de legume comunitare.

 - Credit foto: www.freepik.com

Deși toți respondenții din microcomunitățile bucureștene observă problemele de mediu din zona în care locuiesc, aproape 77% spun că nu sunt dispuși să se implice în rezolvarea lor. Restul de 23% care vor să se implice consideră că ar putea contribui prin activități precum lansarea de petiții, plantare de copaci, reciclare, folosirea transportului public, construirea de piste și/sau parcări de biciclete, întreținerea curților din jurul blocului, colaborare cu comunitatea din bloc pentru a contacta asociații specifice, reciclare individuală și comunicare în rețeaua de prieteni și rude despre importanța reciclatului, participare la întâlniri comunitare unde se dezbat probleme de mediu și chiar implicare în organizarea de evenimente.

Bucureștenii din zonele vizate de program pot înscrie ideile de proiecte până la 31 martie, beneficiind de un fond de granturi în valoare totală de 520 000 de euro în următorii doi ani pentru rezolvarea lor, la care se adaugă mentorat și sprijin din partea unor specialiști dedicați, având capacitatea de a susține implementarea lor.

Centre comune de reparații ale obiectelor din gospodării sau pentru biciclete, biblioteci de instrumente ce pot fi folosite de oamenii din comunitate, evenimente destinate schimburilor de haine sau obiecte, amplasarea de stații de compostare sau amenajarea de grădini comunitare urbane sunt doar câteva exemple de proiecte ce pot primi fonduri pentru implementare la nivelul micilor comunități vizate de programul „În Zona Ta".

Proiectele pot fi depuse de organizații non-guvernamentale, neafiliate politic, grupuri de inițiativă, formate din cel puțin trei persoane care își asumă împreună planificarea și implementarea unui proiect, sau instituții de învățământ de stat care vor desfășura activitățile propuse într-una dintre zonele selectate.

Aceștia pot înscrie proiectele până la 31 martie, completând formularul disponibil pe site-ul Platformei de mediu pentru București. După perioada anunțării ideilor selectate (1 - 10 aprilie), Platforma de mediu organizează un incubator de proiecte (15 aprilie - 31 mai), urmând ca selecția proiectelor finale să aibă loc între 1 și 10 iunie. Implementarea se va realiza în perioada iunie 2024 - martie 2025.

„«În Zona Ta» este modul nostru de a contribui la a face Bucureștiul un oraș mai bun pentru locuitorii săi și de a rezolva problemele cu care aceștia se confruntă, pornind de la aerul respirat și mediul în care trăiesc. Astfel, îndemnăm locuitorii din cele 42 de microcomunități vizate prin acest program să identifice problemele, să propună soluții și, împreună, să le transformăm în realitate, îmbunătățind puțin câte puțin orașul în care locuim. Problemele de mediu nu sunt doar responsabilitatea autorităților, drept pentru care fiecare bucureștean poate să ia măsuri pentru a avea un oraș mai curat, mai ordonat și mai verde. Așteptăm cât mai multe aplicații și sperăm să rezolvăm cât mai multe probleme «În Zona Ta»", a afirmat Alina Kasprovschi, director executiv la Fundația Comunitară București.

Sondajul a fost realizat la inițiativa Fundației Comunitare București de către CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, în perioada decembrie 2023 - februarie 2024, ca parte a programului „În Zona Ta". Datele au fost colectate în rândul a 731 de respondenți din 42 de microcomunități din București, în discuții față în față, cu sprijinul operatorilor CeRe, sau individual online, cu scopul de a încuraja implicarea civică și de a contura nevoi și proiecte potențiale pentru rezolvarea lor, beneficiind de sprijinul specialiștilor.

 

Norme îmbunătățite la nivel european privind monitorizarea și modelarea calității aerului

 

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător. „Odată adoptată, noua lege va stabili 2030 de standarde UE privind calitatea aerului aliniate mai îndeaproape la orientările globale ale OMS privind calitatea aerului. Acesta este un pas important pentru a ne proteja mai bine sănătatea și pentru a avansa pe calea către reducerea la zero a poluării mediului până în 2050", se menționează într-un comunicat al Executivului comunitar.

- Credit foto: www.freepik.com

 

Aer ambiant mai curat până în 2030

Prin Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător, valoarea-limită anuală pentru principalul poluant - particulele fine în suspensie (PM_2.5) - este redusă cu mai mult de jumătate. O revizuire periodică a standardelor de calitate a aerului pentru a le reevalua, în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice, precum și cu evoluțiile societale și tehnologice, va contribui la plasarea UE pe o traiectorie de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de neutralitate climatică.

Autoritățile naționale și locale vor stabili măsurile specifice pe care le vor lua pentru a respecta standardele. În același timp, politicile UE existente și cele noi în domeniul mediului, al energiei, al transporturilor, al agriculturii, al cercetării și inovării și al altor domenii vor avea o contribuție semnificativă.

Revizuirea va garanta că persoanele care suferă de daune aduse sănătății din cauza poluării aerului au dreptul de a fi despăgubite în cazul unei încălcări a normelor UE privind calitatea aerului.  De asemenea, aceasta va aduce mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiuni eficace și o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului.

Acesta va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea și modelarea calității aerului și va contribui la îmbunătățirea planurilor privind calitatea aerului. Normele îmbunătățite privind monitorizarea și modelarea calității aerului vor permite verificarea mai atentă a respectării standardelor și vor sprijini acțiuni mai eficiente și mai eficace de prevenire și combatere a încălcărilor standardelor.

 

Acțiuni timpurii în vederea obținerii unui aer mai curat

Directiva revizuită va asigura, de asemenea, acțiuni timpurii în vederea obținerii unui aer mai curat. În cazul în care nivelurile de poluare atmosferică sunt mai ridicate în următorii ani decât noile standarde din 2030, statele membre trebuie să analizeze dacă sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește respectarea legislației în timp util și, dacă este necesar, să ia măsuri și să asigure conformitatea în 2030. În anumite circumstanțe, statele membre pot beneficia de mai mult timp pentru a atinge noile standarde. Justificările pentru astfel de prelungiri trebuie să se bazeze pe o analiză solidă. Statele membre vor trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că respectă standardele de calitate a aerului cât mai curând posibil.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui să adopte în mod oficial directiva revizuită înainte de a putea intra în vigoare. Acesta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

Potrivit statisticilor, poluarea aerului reprezintă cea mai mare amenințare de mediu pentru sănătate și una dintre cauzele principale ale bolilor cronice, precum accidentele vasculare cerebrale, cancerul și diabetul. Aceasta afectează în mod disproporționat grupurile sociale sensibile și vulnerabile. Aproximativ 300 000 de decese premature pe an și un număr semnificativ de boli netransmisibile, cum ar fi astmul, problemele cardiovasculare și cancerul pulmonar, sunt atribuite poluării aerului. Poluarea aerului continuă să fie principala cauză de mediu a deceselor premature în UE. În această privință, poluanții cei mai periculoși sunt particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul. Aerul poluat dăunează, de asemenea, mediului, provocând acidifiere, eutrofizare și daune pădurilor, ecosistemelor și culturilor. În prezent, eutrofizarea depășește cantitățile critice în două treimi din zonele ecosistemice din întreaga UE. Acest lucru are un impact semnificativ asupra biodiversității și a serviciilor pe care ni le oferă nouă, tuturor.

 

 

Curtea de Conturi Europeană: Reducerea emisiilor generate de autoturisme - ușor de zis, greu de făcut

 

Obiectivele UE de reducere a emisiilor de CO₂ generate de autoturismele noi nu vor putea fi atinse atât timp cât lipsesc anumite condiții prealabile importante, afirmă Curtea de Conturi Europeană într-un raport dat recent publicității. În pofida ambițiilor îndrăznețe și a cerințelor stricte, majoritatea autoturismelor de pe drumurile din UE emit în continuare aceeași cantitate de CO₂ ca în urmă cu 12 ani. Vehiculele electrice pot ajuta UE să se apropie de realizarea obiectivului de a avea un parc auto cu zero emisii. Curtea avertizează însă că trebuie accelerate eforturile în acest sens.

- Credit foto: www.freepik.com

Conform unui comunicat al instituției, Regulamentul privind emisiile de CO₂ generate de autoturisme a stabilit, începând din 2010, un obiectiv la nivelul întregului parc de vehicule al UE pentru media emisiilor de CO₂ produse de autoturismele nou înmatriculate. În plus, fiecare producător - care este obligat să declare emisiile de CO₂ ale vehiculelor pe certificatele de conformitate - trebuie să plătească o primă pentru emisiile suplimentare dacă nu îndeplinește obiectivele privind emisiile specifice. Ambițiile au crescut în timp. La momentul actual se deschide perspectiva obiectivului de a ajunge la emisii zero până în 2035.

„Revoluția verde a UE nu poate avea loc decât dacă numărul vehiculelor poluante se reduce semnificativ, dar provocarea este uriașă. O reducere reală și tangibilă a emisiilor de CO₂ ale autoturismelor este imposibilă atât timp cât predomină motoarele cu ardere internă, dar trebuie avut în vedere, totodată, că electrificarea parcului auto al UE este un demers de proporții", a declarat Pietro Russo, membrul Curții care a coordonat auditul.

În anii 2010, producătorii de automobile au exploatat lacunele de la nivelul cerințelor de testare pentru a obține o reducere a emisiilor în laborator. Decalajul față de emisiile reale, adică în condiții de circulație, era enorm. Având în vedere acest lucru, dar și ca urmare a scandalului „Dieselgate", în septembrie 2017 a devenit obligatoriu un nou ciclu de încercare în laborator, care reflectă mai bine condițiile reale de conducere. Astfel, s-a redus în mod eficace (dar nu s-a eliminat) decalajul dintre emisiile de laborator și cele generate în condiții reale de conducere.

Emisiile reale provenite de la autoturismele convenționale - care în continuare reprezintă aproape trei sferturi din înmatriculările de vehicule noi - nu au scăzut, observă auditorii. În ultimul deceniu, emisiile autoturismelor diesel au rămas constante, în timp ce emisiile automobilelor pe benzină au scăzut neglijabil (-4,6%). Progresul tehnologic în ceea ce privește eficiența motoarelor este mai mult decât contrabalansat de creșterea masei vehiculelor (aproximativ +10% în medie) și a puterii motoarelor (+25% în medie).

Același lucru este valabil și în cazul autoturismelor hibride, ale căror emisii de CO₂ generate în condiții reale de conducere tind să fie mult mai mari decât cele înregistrate în laborator. În încercarea de a reflecta mai bine situația reală, se vor ajusta proporțiile în care sunt utilizate motorul electric și cel cu ardere, dar numai începând din 2025. Până atunci, vehiculele hibride reîncărcabile vor continua să fie tratate ca vehicule cu emisii scăzute, în beneficiul producătorilor de autoturisme. Și tot până atunci, aceștia vor continua să aplice unele dintre dispozițiile introduse în Regulamentul privind emisiile de CO₂, care le-au permis să economisească, numai în 2020, aproape 13 miliarde de euro sub formă de prime pentru emisiile suplimentare.

În opinia auditorilor UE, scăderea înregistrată în ultimii ani a mediei emisiilor de CO₂ generate în condiții de circulație a fost posibilă numai datorită vehiculelor electrice (care, de la 1 vehicul la 100 de înmatriculări de autoturisme noi în 2018, au ajuns la aproape 1 la 7 în 2022). Drumul este însă plin de hopuri, UE confruntându-se cu dificultăți semnificative în accelerarea adoptării vehiculelor electrice.

Primul obstacol care trebuie depășit este accesul la materii prime pentru a construi suficiente baterii, după cum s-a subliniat într-un raport recent al Curții. Anterior, auditorii UE și-au exprimat îngrijorarea și cu privire la infrastructura de încărcare inadecvată: 70% din totalul încărcătoarelor de baterii auto din UE sunt concentrate în doar trei țări (Țările de Jos, Franța și Germania). Nu în ultimul rând, prețul este un factor decisiv: având în vedere costurile inițiale mai ridicate ale autoturismelor electrice, consumatorii ar putea prefera să își păstreze mai mult timp vechile vehicule poluante.

Deși UE a reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în multe domenii în ultimii 30 de ani, emisiile de CO₂ din sectorul transporturilor au continuat să crească. În 2021, acestea au reprezentat 23% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, autoturismele fiind responsabile pentru mai mult de jumătate din acest procentaj. Producătorii pot reduce emisiile de CO₂ prin fabricarea de autoturisme care consumă mai puțin combustibil (precum motorină sau benzină), prin fabricarea de vehicule cu emisii zero (cum ar fi automobilele electrice) sau prin combinarea celor două tehnologii (sub forma vehiculelor electrice hibride reîncărcabile).

Regulamentul de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO₂ pentru autoturismele noi este principalul act legislativ al UE pentru reducerea acestor emisii generate de autoturismele noi. El a fost adoptat în 2009 și a fost modificat semnificativ în 2019. În sensul Regulamentului, emisiile de CO₂ ale unui autoturism se bazează pe măsurători efectuate în condiții standardizate într-un laborator, și nu pe emisiile măsurate în circulație.

 

 

România, printre statele UE cu o pondere ridicată
a surselor de energie regenerabilă

 

Datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) relevă că sursele de energie regenerabilă au reprezentat, în 2022, 41,2% din consumul brut de electricitate la nivelul UE, o creștere cu 3,4 puncte procentuale (pp) față de 2021 (37,8%) și mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gaze (sub 20%) sau cărbune (sub 17%). În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate din surse regenerabile era în Suedia (83,3%), în special energie hidroelectrică și energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, și Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt și în Portugalia (61%), Croația (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) și România (43,72%).

 - Credit foto: www.freepik.com

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricității din surse regenerabile era în Malta (10,1%), urmată de Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) și Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană și cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% și, respectiv 29,9%). Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) și alte surse de energie regenerabilă (7,5%). Sursa cu cel mai rapid ritm de creștere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. n