Ingineri mari personalitati
Data: 1-15 martie 2004
Gheorghe Asachi
1788 - 1869
In targusorul Herta, la 1 martie 1788 s-a nascut fiul Elenei si al lui Lazar Asachi, pe care parintii sai l-au numit Gheorghe.
Tatal sau, un om de cultura, vorbea mai multe limbi si a publicat lucrari in care sustinea originea latina a romanilor, la fel ca invatatii ardeleni si cronicarii moldoveni si munteni. Primele notiuni de invatatura le-a capatat de la tatal sau.
A urmat "scoala incepatoare" romaneasca din targul Herta si cursurile medii la un pension particular "Leopol", la care se preda in limba greaca, pe atunci oficiala si in administratia statului. Dupa aceasta a urmat un curs de arhitectura si constructii, cunostintele in acest domeniu aplicandu-le la unele constructii din Iasi, unde era cunoscut sub numele de inginerul Ghiorghies.
Dornic sa-si completeze cunostintele, a plecat la Viena, unde a studiat matematicile superioare, apoi la Roma, unde a facut studii de arheologie si literatura clasica, dupa care la Lemberg, unde a facut studii foarte diverse.
Intors la Iasi si observand cu durere ca "toate ramulrile de activitate publica erau detinute de o ceata de fanarioti", care ii dispretuiau pe romani, Asachi a scris: "M-am vazut strain in propria-mi tara".
La inceputul secolului al XIX-lea, targurile din Moldova s-au dezvoltat ca structura; astfel pe langa agricultura, care era profesia de baza a locuitorilor, isi fac loc tot mai multe centre de productie mestesugareasca si industrie manufacturiera, la orase si in unele sate. Micile intreprinderi aveau nevoie de tehnicieni specialisti, multi erau adusi din strainatate. Tinerii romani, dupa absolvirea unor studii medii la scolile din tara, plecau la universitatile din Europa pentru a se instrui in domenii diferite si in stiintele tehnice.
Gh. Asachi era vechil al Epitropiei Invataturilor Publice, cand a reusit sa il convinga pe Domnul Moldovei Scarlat Callimachi (1812 - 1819), om de cultura, initiatorul codului de legi care ii poarta numele, de necesitatea infiintarii unui curs pentru pregatirea tinerilor in domeniul ingineriei hotarnice. Domnitorul a dat o anaforea in anul 1813 pentru infiintarea cursurilor de ingineri.
In 1814, Gh. Asachi si-a inceput cursurile de inginerie in limba romana, la {coala Domneasca din Iasi. In primul an de invatamant tehnic romanesc, cursurile de inginerie hotarnica ale lui Gh. Asachi erau frecventate de 33 de elevi, fii de boieri si oraseni, printre care era si fiul domnitorului.
Intr-un document recent descoperit, Mihai Mavrodin, care a urmat si el cursurile de inginerie ale lui Asachi, arata ca: "Pregatirea dura patru ani, in care timp se invata aritmetica, algebra, geometria, trigonometria dreapta-linie si sferica, insemnarea hartilor topografice si practice, ridicarea planurilor de locuri, impreuna cu cele trebuincioase de cercetare si deslusire a documentelor de hotare".
Asachi preda, in limba romana, un curs de matematica teoretica, cu aplicatii practice de geodezie si arhitectura, completat cu metodele de cercetare pe teren.
Primul examen pentru obtinerea titlului de inginer hotarnic a avut loc la Iasi la 12 iunie 1818, cu public. Oficial, Asachi a fost numit prin Anaforeaua Epitropiei {coalelor din 2 februarie 1819 profesor de inginerie civila predata in limba romana, la {coala greceasca, numita {coala Domneasca. In acest document este inscris faptul ca era membru al Academiei din Roma.
Cursurile de inginerie de la Scoala Domneasca au fost intrerupte de evenimentele revolutionare din anul 1821. In anul 1828, domnitorul Ioan I. Sturza l-a numit "referendar al scolii nationale".
Dezvoltarea economica a Moldovei avea nevoie de tot mai multi specialisti cu pregatire tehnica; pentru a acoperi necesarul de tehnicieni, acestia erau adusi din strainatate. Gh. Asachi si-a dat seama ca acest import de tehnicieni trebuie stavilit. In 1835 a prezentat un "Regulament scolar" in care prevedea la articolul 12 ca "dupa trei ani de scoli incepatoare, sa urmeze o clasa extraordinara, in care sa se studieze aritmetica, geometria, mecanica populara, desenul". In acest regulament prevedea infiintarea la Iasi a unei scoli de inginerie la care sa se invete mecanica practica, "facerea de instrumente si unelte de mecanica hidraulica, mori de apa si altele".
Gh. Asachi dispunea de o cultura enciclopedica, era inginer, doctor in filozofie, cunostea bine limbile clasice (latina, elina) si cele moderne (franceza, germana, rusa, polona, italiana, engleza). El a inteles importanta stiintei pentru dezvoltarea culturii nationale. Contributia lui in acest sens a fost in domeniul dezvoltarii invatamantului in limba romana.
Influenta lui Gh. Asachi in cultura romaneasca s-a manifestat plenar. El a infiintat in 1829 gazeta Albina Romaneasca, a organizat Arhivele Nationale din Iasi s.a. In 1930 a fost secretar al Comitetului pentru proiectul Regulamentului Organic, la Petersburg.
A publicat manuale scolare, memorii de calatorie, articole de istorie, pedagogie, note biografice, nuvele cu subiecte istorice, fabule, balade, poeme fantastice, drame, influentat de literatura clasica si preromantica.
Prin lucrarile sale publicate, unele traduse in franceza, engleza, polona, a contribuit la raspandirea cunostintelor despre romani.
In timpul vietii s-a bucurat de o apreciere internationala, fiind ales ca membru al unor societati din strainatate, astfel: in 1828 al Societatii de Agricultura a Frantei; in 1838 al Societatii Artelor Frumoase din Viena; in 1843 al Societatii Antichitatilor de Nord a Danemarcei; in 1856 al Societatii de Istoria Transilvaniei.
A trecut in nefiinta la Iasi in anul 1869.
Este considerat ca intemeietor al invatamantului romanesc (1914), al presei romanesti si al teatrului romanesc (1816).
Alaturi de Gh. Lazar, care a infiintat la Bucuresti invatamantul tehnic in limba romana (1818), este omagiat ca un apostol al neamului romanesc.