PROTEJAREA CONSUMATORILOR
Data: 1-15 martie 2004
In contextul unei scaderi importante a numarului populatiei din Romania, este foarte important sa fie analizate toate caile de scadere a demografiei. Una din caile de reducere a acestei scaderi este protejarea consumatorului. La drept vorbind, acest fenomen de scadere a numarului populatiei se manifesta - mai mult sau mai putin - in mai toate tarile dezvoltate. In acest context se poate afirma ca exista o politica europeana de protejare a consumatorilor, din care ne putem inspira.
Politica europeana de protejare a consumatorilor se bazeaza in prezent pe prevederile Art. 135 al "Tratatului de la Amsterdam" din anul 1997 si este elaborata si implementata de Comisia Europeana - DG XXIV, in colaborare cu toti factorii interesati, cum pot fi organizatii guvernamentale si neguvernamentale de protejare a consumatorilor din state membre, agenti economici, alte organizatii interesate, autoritati publice nationale etc.
Legislatia europeana de protejare a consumatorilor este cea mai veche si are in prezent 12 Directive, a caror respectare este obligatorie in tarile membre. Ele vizeaza unele aspecte specifice, ca: publicitatea inselatoare (84/450/EEC), contracte negociate in exteriorul sediului furnizorului (85/577/EEC), creditul pentru consum (87/102/EEC), emisiunile de televiziune (89/552/EEC), "pachetele" de servicii turistice (90/314/EEC), publicitate pentru medicamentele de uz uman (92/28/EEC), conditiile contractuale neleale (93/13/EEC), "time-share"-ul (94/47/EC), tele-vanzarea (97/7/EC), actiunile in justitie pentru protejarea intereselor consumatorilor (98/27/EC), garantiile asociate comercializarii bunurilor (99/44/EC), comertul electronic (2000/32/EC).
Exista si o politica europeana de educare a consumatorilor. Ea este o componenta a "Politicii de protejare a consumatorilor
" si vizeaza dobandirea de catre consumatorii din Europa a acelor competente, atitudini si cunostinte care le sunt necesare in scopul orientarii optime a deciziilor lor cu privire la selectarea, achizitia si consumul anumitor produse si servicii, in functie de propriile interese economice si de necesitatea de a-si proteja viata si sanatatea.
Cel mai important grup tinta al acestei politici este reprezentat de copii si tineret, avand in vedere tripla lor calitate de consumatori, de selectioneri de produse si servicii si de vectori ai educatiei in familie. In conformitate cu principiul subsidiaritatii, Comunitatea Europeana promoveaza integrarea educatiei consumatorilor in planurile de invatamant primar si secundar. Insa Comisia Europeana considera ca educarea consumatorilor ar trebui sa aiba un caracter permanent, adica sa reprezinte un proces continuu in viata oricarui om. Pentru realizarea acestui deziderat, pana in prezent s-au realizat numeroase actiuni in cadrul acestei politici.
Comisia Europeana sustine initiativele regionale si nationale vizand educarea consumatorilor tineri si incurajeaza parteneriatele intre specialisti in stiintele educatiei si cei ai protectiei consumatorilor, precum si schimburile si transferurile de experienta si de "bune practici", la nivel transnational.
Care este situatia in Romania? Ambele politici nationale lipsesc deocamdata din tara noastra, ceea ce determina incoerenta si ineficienta legislatiei si structurilor existente. Dar "protectia consumatorilor" este unul dintre capitolele C~R}II ALBE privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
La noi, in conditiile economiei de piata, concurenta libera si deschisa, determinata de actiunile legii cererii si ofertei (ca lege obiectiva), ii determina pe producatori si prestatorii de servicii sa fie foarte sensibili la cerintele si reactiile consumatorilor, intrucat de consumatori depinde daca si in ce masura produsele si serviciile oferite pe piata se si vand, permitand astfel recuperarea investitiilor facute si obtinerea profitului sperat.
Mai toti consumatorii din lume au insa bunul obicei de a selectiona - in functie de anumite informatii obtinute in prealabil - si de a achizitiona de pe piata doar acele produse ori servicii care reprezinta un raport calitate/pret/tarif maxim!
Acest comportament este deosebit de important in economia de piata si, in consecinta, el ar trebui sa fie indus, cultivat si sprijinit pe toate caile. Pentru ca toti consumatorii sa se poata comporta astfel - jucand un rol benefic in orientarea producatorilor si prestatorilor si stimuland imbunatatirea calitatii si reducerea preturilor si a tarifelelor, este necesara respectarea integrala a drepturilor consumatorilor. Exista opt drepturi fundamentale statuate prin numeroase documente internationale. Ele se refera la: securitate, informare, selectionare, reprezentare, despagubire, educatie, satisfacerea necesitatilor esentiale, mediu ambiant nepoluat.
Ce inseamna dreptul consumatorilor la educatie si de ce este el necesar? Este vorba de dreptul oricarui consumator (de fapt al oricarui cetatean, in calitatea sa de consumator, indiferent de varsta, studii, situatie sociala etc.) de a dobandi anumite cunostinte/deprinderi si de a i se induce anumite atitudini/comportamente, astfel incat sa-si poata cunoaste si exercita - in mod optim pentru el - drepturile si obligatiile ce-i revin in calitate de consumator.
Educatia consumatorilor reprezinta o etapa esentiala, chiar indispensabila, dar ea este prealabila informarii consumatorilor (cu privire la caracteristicile ofertei de produse si servicii), intrucat ambele conditioneaza optimizarea selectionarii pe care o va efectua, in final, consumatorul.