DIN ISTORIA INGINERIEI ROMÂNESTI
Data: 1-15 martie 2007
(Urmare din nr. trecut)
Rodrig Goliescu a realizat avioplanul cu fuselaj tubular, care preceda coleopterul zilelor noastre, adica aparatul cu aripi toroidale. Plecat la Paris ca sa-si caute motor pentru avion, în anul 1909 breveteaza avionul sau si atrage atentia lui Gustave Eiffel.
Lucrarile noi de cai ferate si lucrarile de arta principale au contribuit la îmbunatatirea si modernizarea retelei de cale ferata. La tunelul din Complexul de Cai Ferate Galati s-a folosit un procedeu înaintat de sapare cu semiscut (mecanizat) pentru executarea lucrarilor.
Din domeniul industrial, al mineritului, metalurgiei etc. mentionam între altele exploatarea sistematica a salinelor pentru extragerea sarii, prin procedeul cu camere mari denumit metoda maramureseana, caracteristic salinelor din tara noastra. Prin aceasta metoda se obtine un procentaj mai mare de blocuri, care erau cerute la export.
Minereurile de fier, de aur, de argint etc. au fost exploatate din timpul daco-romanilor.
Merita a fi prezentat si cuptorul înalt de la Ghelar (fig. 17) – sec. IX d.Hr. – de lucrat minereu de fier si a carui macheta este expusa la Muzeul Stiintei de la Londra. Cuptorul avea platforma de încarcare si capac, era captusit cu material refractar si folosea insuflarea de aer printr-o gaura de la baza.
În anul 1852, calatorul englez Robert Bargrave noteaza modul în care se fabrica în Moldova (Uncesti etc.) potasa din cenusa de lemn de stejar si de fag, dupa metoda moldoveneasca.
Anii 1800 s-au caracterizat printr-un avânt al metalurgiei, în special în Banat si Transilvania. S-au introdus procedeele de pudlaj la uzina din Cugir, ca si la Anina, Calan, iar în anul 1874 si la Otelul Rosu. Perfectionarile în siderurgie au fost implementate si datorita constructiei de cai ferate. În anul 1851 s-au laminat la Resita, prima oara, sine de cale ferata si s-a construit prima locomotiva. Între anii 1857 si 1861 s-au construit furnale înalte de mare capacitate, iar în anul 1868 s-au instalat primele convertizoare.
La primul Congres Economic din octombrie 1862, istoricul A. D. Xenopol a explicat cu competenta marea necesitate ce se simte pentru tara noastra de a-si crea o industrie nationala si sa nu devina un hinterland agricol pentru puterile straine.
În anul 1891, Constantin Miculescu a conceput si realizat la Paris un dispozitiv (fig. 18) cu ajutorul caruia a determinat cel mai precis echivalent în lucru mecanic al caloriei cunoscut pâna atunci. Relatia fundamentala a termodinamicii era anterior apreciata cu rezultate prezentând între ele abateri de pâna la 20 % (în anul 1950, când Comitetul International de Masuri si Greutati a adoptat marimea echivalentului mecanic al caloriei, corectura care a trebuit sa fie facuta fata de rezultatele lui a afectat numai a patra zecimala).
În perioada de dupa anul 1965, România a ajuns a douasprezecea tara din lume în productia de otel. Slebingul de la Combinatul Siderurgic de la Galati si laminorul de tevi de la Roman erau considerate la acea epoca cele mai productive din Europa. Spre a sprijini industrializarea tarii, productia siderurgica globala a crescut de cca 10 ori în perioada anilor 1938 – 1963.
În domeniile mecanizarii, automatizarii si economiei energiei s-a desfasurat o bogata activitate de proiectare, asimilare, experimentare si perfectionare a numeroase utilaje si masini miniere. Preocuparile au continuat pâna în zilele noastre, ca exemplu mentionam inventia inginerului Marius Arghirescu Procedeu si dispozitiv de distrugere a rocilor cu microunde. Inventia se refera la separarea metalelor din minereuri. Ea a fost prezentata la al 34-lea Salon International al Inventiilor, Tehnicilor si Produselor Noi de la Geneva, 2006, si a stârnit un mare interes, pâna în îndepartata Asie.
În alt domeniu industrial, al energeticii, vom aminti doar termocentralele Mintia-Deva, Craiova, Ludus etc. si hidrocentralele Bicaz, Vidraru, Portile de Fier etc. si vom face urmatoarea remarca. Pentru fundamentarea lucrarilor de termoficare industriala si urbana, au fost întreprinse studii si cercetari si s-au dat solutii pentru stabilirea elementelor de baza ale consumurilor de caldura si caracteristicilor termice ale constructiilor. A fost cristalizata o conceptie proprie privind termoficarea în tara, aducându-se o contributie la eforturile pe plan mondial privind caile de promovare a termoficarii.
(Continuare în nr. viitor)