ISTORIA STICLEI
Data: 1-15 martie 2007
(Urmare din numarul trecut)
În 1836, un comerciant din Lille, Franta, a depus un brevet privind realizarea de tesaturi din fibra de sticla. Se poate spune ca si aceasta inventie a aparut înaintea „timpului sau“ deoarece, fiind prea scumpa, a fost „uitata“. Abia în 1959 începe sa aiba utilizare industriala.
În 1902 belgianul Emile Fourcault (1862 – 1919) pune la punct un procedeu de fabricare continua a sticlei prin tragere verticala, dar productia comerciala a sticlei obtinute prin aceasta metoda a început abia în anul 1914.
În 1905 Colburn pune la punct procedeul Siblez – Owens pentru fabricarea geamurilor prin tragere orizontala. Procedeul începe sa fie folosit industrial abia în 1917.
În 1909 pictorul si chimistul francez Edouard Benedictus (1878 – 1930) breveteaza geamul „triplex“, obtinut prin inserarea unei foite de celuloid între doua foi de sticla. Proprietatea de baza a acestuia este ca, prin spargere, nu produce cioburi. Istoria acestei inventii începe în 1903.
Într-o zi Benedictus facea ordine în laboratorul sau. Din greseala, un vas în care fusese un solvent care se evaporase, a cazut de la înaltime. Surpriza! Vasul, desi s-a crapat, îsi pastra forma initiala. Solventul sudase sticla.
Abia peste câtiva ani, în 1909, în timp ce facea cercetari pentru a gasi o metoda pentru ca cioburile parbrizelor sa nu raneasca pasagerii, si-a adus aminte de întâmplarea din 1903. Istoria spune ca viata prim-ministrului francez Georges Clemenceau a fost salvata în februarie 1919, când glontul tras asupra sa a fost deviat de parbrizul vehiculului în care se afla.
În 1910 Korolov construieste, pe principiul lui Fourcault, masini pentru tragerea verticala a tevilor din sticla.
În 1912 uzinele Ford monteaza la automobile geamul „triplex“ din care s-a obtinut, prin perfectionari ulterioare, sticla calita, cunoscuta si sub denumirea de geam „securit“.
În intervalul 1921 – 1930, chimistul elvetian Camille Edouard Dreyfus (nascut în 1878), împreuna cu fratele sau Henry, realizeaza fibra de sticla.
În 1927 se produce plexiglasul, fabricat prin polimerizarea metacrilatului de metil si folosit ca sticla de siguranta.
În 1976, în Olanda, la Rotterdam, se folosesc conducte din fire de sticla impregnate cu rasina epoxidica, pentru transportul la distanta al lichidelor agresive.
În 1955 se construiesc primele fibre optice de catre profesorul englez Nardiner Kapary. El s-a bazat pe demonstratia facuta de fizicianul irlandez John Tyndall (1820 – 1893), în 1870, privind transmiterea luminii prin tuburi de sticla.
Tendintele actuale sunt date de computerizarea sistemelor de control, încorporarea tehnicilor microelectronice si mecanice pentru a realiza o sticla „interactiva“ cu mediul înconjurator. Astfel, japonezii studiaza posibilitatea realizarii unei sticle capabile sa distruga toate reziduurile organice care se fixeaza de ea: nicotina, fibre plastice etc. Elvetienii studiaza „geamurile electrice“, care ar putea înlocui celulele fotovoltaice. Aceste geamuri contin straturi metalice foarte fine între straturi de sticla. Desi randamentul lor este înca scazut, au avantajul unui pret avantajos si al aspectului estetic superior. Acestea si alte metode vor mai astepta pentru a fi numite „istorie“. Deocamdata se numesc „viitor“.
Pe meleagurile românesti
? 1644 – prima atestare documentara despre sticlaria – „glajaria“ - înfiintata de Matei Basarab lânga Târgoviste.
? 1700 – începe fabricarea sticlei pentru geamuri si în Moldova.
? 1770 – este atestata documentar o suflatorie de sticla la Voievozi – jud. Bihor.
? 1790 – este atestata documentar fabrica de sticla de la Huta-Sinteu – jud. Bihor.
? 1840 – este atestata documentar vestita fabrica Padurea Neagra – jud. Bihor.
? 1830 Azuga – Ploiesti. Primele începuturi de industrie în Azuga, atunci catun apartinând de comuna Predeal, dateaza din anul 1830 prin înfiintarea de catre Aslan, venit de la Rucar, a unei Fabrici de Sticla – „Glajeria lui Aslan“. Dupa ce a lucrat doi ani la montarea ei, aducând sticlari din Bohemia, carora le-a facut vreo 30 de baraci din lemn pentru locuit si dupa ce a adunat multa materie prima, nisip de siliciu, lut pentru oale de topit furnizat de râsnoveni, pe care îl platea cu „sare de Telega“, a produs sticla suflata, sticla colorata si geamuri. În decursul anului 1879 s-a construit Fabrica de sticla, proprietatea lui S. Grunfeld, situata între vaile Prahovita si Azuga, în fata liniei ferate. Fabrica avea 250 de lucratori, în mare parte din Bohemia, iar produsele erau foarte cautate pe pietele românesti.
? 1930 – La Ploiesti este pusa în functiune fabrica de geamuri echipata cu cuptoare Fourcault.
? 1961 – intra în functiune fabrica de sticla de la Sighisoara.