CASELE DIN LEMN - LOCIUNTELE VIITORULUI

In Romania exista prejudecata de a lega notiunea de case din lemn de cea de perisabilitate, de viata scurta si de provizorat. Contrar acestor prejudecati, in SUA peste 90% din locuintele unifamiliale sunt construite din structuri de cadre (panouri) portante din lemn, placate cu placi aglomerate sau cu placi de gips carton. Structura acestor case este gandita si proiectata ca un sistem spatial de cadre elastice, consolidate cu piese metalice speciale.
La nivel global, in ultimele decenii, caramida si betonul au inceput sa piarda teren in fata locuintelor din lemn masiv si mai ales a caselor construite din panouri cu structuri de lemn. Locuintele sunt realizate din panouri prefabricate, in fabrici specializate in producerea de case prefabricate cu structuri de lemn. Termoizolate cu termosisteme de fatada, cu folii anticondens, ignifugate si tratate contra daunatorilor, casele din panouri cu structuri de lemn sunt in topul mondial al caselor ecologice.
Dintre toate materialele de constructie, lemnul este unicul material natural, adica ecologic. Spre deosebire de locuintele din caramida si beton, cele din lemn „respira“ si implicit constituie o sursa de „liniste“ si „echilibru“. Din punct de vedere estetic, lemnul confera cadrului interior o atmosfera calda, familiara, relaxanta, in timp ce la exterior constructia se distinge prin apropierea ca stil si mod de realizare de arhitectura mediului ambiant. La cele mai multe locuinte din mediul rural, exteriorul se apropie de arhitectura populara romaneasca. Confortabilitatea, dorinta de a ridica calitatea vietii si reintoarcerea la naturalete reprezinta preocupari importante pentru cei care doresc un trai unifamilial decent si sanatos.
Sutele de mii de apartamente din beton si caramida construite inainte de ’89 dau locatarilor o falsa senzatie de siguranta si confort. Ca sa nu mai vorbim de blocurile din caramida si beton din cartierele tip „bidonvil“ de la periferiile oraselor. „Locuintele“ respective sunt mai degraba „dormitoare insalubre“, cu functia de a „concepe“ copii! Fara energie electrica, gaz si apa curenta, miile de familii sarace care locuiesc in aceste „ghetouri“ asteapta – fara speranta – de ani de zile sa se mute in case „pe pamant“!
Casele din lemn sunt mai ieftine decat cele din caramida si beton. De cele mai multe ori, la aceeasi suprafata desfasurata si infrastructura identica, o casa din panouri cu structura de lemn poate fi cu pana la 40% mai ieftina! Preturile solicitate de firmele care „monteaza“ case pe structuri de lemn – predate beneficiarului „la cheie“ – se situeaza intre 250 euro/mp si 500 euro/mp locuibil. Preturile includ fundatia, acoperisul si finisajele. La prelucrare si la punerea in opera, consumul de energie este de cinci ori mai redus decat la beton. Costurile sensibil mai mici se datoresc si faptului ca locuintele din panouri prefabricate cu structuri de lemn se construiesc mai repede, fata de cele din zidarie portanta, iar renovarile si remodelarile sunt mai usor de executat.
Rapiditate in executie, durabilitate si rezistenta la cutremure de 7 – 8 grade pe scara Richter
Conceptia prefabricarii cladirii conduce la o micsorare substantiala a timpului de executie. In pofida prejudecatilor, calitatile principale ale lemnului raman elasticitatea si durabilitatea. Gradul mare de anizotropie al lemnului este evidentiat de rezistenta la intindere prin incovoiere si de valoarea modulului de elasticitate Joung.
Exista parerea preconceputa ca lucrurile facute repede nu sunt durabile. Casele construite din panouri cu structura de lemn demonstreaza ca „repede“ si „durabil“ e un concept real. In sprijinul acestei afirmatii stau bisericile de lemn mai vechi de un mileniu din nordul Europei, zecile de milioane de locuinte cu structuri din lemn construite in tarile occidentale. Exista la noi, dar mai ales in Germania si Austria, case din lemn care au o varsta de peste 100 de ani!
Casele din lemn sunt printre cele mai cerute produse la ultimele targuri si expozitii imobiliare. A crescut si oferta, insa se constata o cerere mai mare pentru astfel de produse in zonele rurale, unde se construiesc casute de vacanta, cu „aer de cabana de munte“. Datorita unor idei preconcepute, romanii care vor sa-si construiasca o casa de locuit aleg, in general, zidaria. Un studiu publicat relativ recent de Institutul National de Statistica arata ca: 56% dintre locuintele din Romania sunt din materiale foarte rezistente (beton, caramida), 15,8% din caramida si lemn, in vreme ce 22,2% din respondenti (majoritatea din satele sarace din Moldova) prefera casele din materiale usoare (chirpici, paianta, stuf, lemn). Daca in orase domina betonul si caramida, probabil si din cauza numarului mare de locuinte situate in blocuri, in mediul rural „la putere“ sunt materiale usoare: 40,8%! Procentele se schimba zilnic, in favoarea constructiilor usoare.
Fara indoiala ca lemnul – acest produs natural de origine biologica – este un material biodegradabil, combustibil si usor deteriorabil la foc. Conservarea lemnului necesita crearea conditiilor nefavorabile organismelor (ciupercile, termitele), care produc biodegradarea. In ultimele decenii au aparut noutati notabile in ceea ce priveste tratamentele de protectie. Substantele cele mai folosite in tratamentele insectofungicide contin componente care actioneaza favorabil si la sporirea rezistentei la foc. Lemnul se poate trata ignifug, ceea ce inseamna cresterea temperaturii de aprindere a lemnului, fara insa a impiedica arderea acestuia. Exista si substante care contribuie direct la cresterea rezistentei la foc. Unele confera componentelor casei o rezistenta la foc echivalenta cu cea a caramizii (F30). Prin tratamentele speciale pot ajunge si la F60, F90 si F120. Indicatorii 30 – 120 arata timpul, in minute, pana cand componentele casei se aprind. Intr-o tara foarte atenta la protectia cetatenilor – Franta – companiile de asigurari confirma statistic ca nu s-au constatat mai multe incendii care au aparut in casele din lemn, fata de cele construite din caramida sau din alte materiale de constructie.
Casele din lemn prezinta marele avantaj ca sunt rezistente la seisme. In acest scop, structurile de rezistenta sunt consolidate prin piese mecanice. Locuintele realizate prin acest sistem s-au comportat foarte bine si la cutremure de gradul 7-8 pe scara Richter. Sistemele asigura umiditatea interioara optima si un excelent confort termic, indiferent de temperatura ambientala sau clima.
Dar poate cel mai mare avantaj pe care il ofera casele pe structura de lemn il reprezinta costurile extrem de reduse cu energia disipata prin peretii exteriori, acoperis si planseul pentru subsol. Casele construite dupa tehnologiile de varf occidentale au pierderi energetice incredibil de mici. Economia de energie se realizeaza prin izolarea termica pasiva a suprafetei ce delimiteaza spatiul incalzit de mediul exterior. De exemplu, solutia standard de realizare a peretilor exteriori (lemn 150 mm, OSB 12 mm, vata minerala 150 mm si fatada de polistiren de 50 mm) este din punctul de vedere al rezistentei termice simlara cu cea a unui perete de caramida de 1,66 m grosime, tencuit pe ambele fete!
Peste 60% din casele nordicilor sunt din lemn
masiv sau din structuri de lemn, adica ecologice
Stilul constructiv al caselor din panouri cu structura de lemn imbina solutiile simple cu cele moderne - avantaje care pot explica numarul deosebit de mare de case din lemn construite anual in tarile puternic industrializate. In afara milioanelor de case din lemn din America de Nord, 60% din casele finlandezilor, suedezilor si norvegienilor sunt pe structuri de lemn. In Germania si Austria peste 20% din locuintele noi sunt din panouri cu structura din lemn. Toate au la baza materiale ecologice.
In Romania, multe din casele recent construite pe structura de lemn nu mai sunt realizate „artizanal“, asa cum s-au facut inca din secolul trecut casele din lemn masiv, si nici nu mai sunt proiectate „dupa ureche“. Initial echipele de proiectanti fac un calcul de rezistenta – confirmat de un verificator de proiecte atestat de MLPAT. Proiectarea componentelor se face numai asistata de calculator, totul in concordanta cu EUROCOD 5, normative elaborate cu mult timp inainte de adoptarea celor romanesti pentru casele din caramida si beton.
Un nou sistem constructiv patrunde si in Romania: sistemul „framing“
In ultimul deceniu, societatile comerciale de proiectare si de constructii de case din lemn romanesti promoveaza cu prioritate sistemul „wood framing“, dezvoltat si aplicat cu ani in urma pe scara larga in SUA, Canada si in tarile puternic industrializate din Europa Occidentala. Cele mai multe firme romanesti – specializate in proiectarea si „montarea“ caselor din lemn – s-au aliniat la standardele Uniunii Europene. In top, printre societatile comerciale romanesti care proiecteaza si realizeaza case din lemn masiv si case paletizate dupa standarde europene se situeaza Doxar Grup Gura Humorului, Pinus Construct Tg. Neamt, Maritrans Gherla, Pro Daxx Piatra-Neamt, in stransa colaborare cu firma de proiectare Plastideck Iasi (de pe langa Facultatea de Constructii din Iasi).
Prezentat pe larg in „Wood Frame Construction Manual“, sistemul „framing“ sau „sandwich“ reprezinta o modalitate ieftina si accesibila de a construi casa si de a o intretine in timp, asigurand toate cerintele de confort. Sistemul permite folosirea mai judicioasa a lemnului, asigura comportarea elastica a structurii si evita concentratiile de eforturi prin disiparea acestora si conlucrarea spatiala a ansamblului. Pentru usurinta montajului, peretii casei se realizeaza „la sol“ in ateliere si fabrici moderne de prefabricate, din panouri de lemn de 2-4 m lungime, usor manevrabile pe santier si usor de incarcat in mijloacele de transport. „Casa“ se fixeaza pe placa de fundatie – asezata obligatoriu pe carton hidrofug - cu ajutorul unui sistem special de prindere – prin conexpanduri - si din ce in ce mai rar cu ajutorul agrafelor de fier-beton prinse in fundatie.
Casele modulare cu structura din lemn au aspectul exterior si interior absolut identic cu cel al caselor executate din zidarie
Intr-un cartier de vile, chiar pentru un specialist, este imposibil de depistat care sunt casele din caramida si care sunt cele cu structura din lemn! Peretii la aceste case pot fi cu lambriu exterior din lemn masiv, folie PVC, izolatie cu vata minerala, folie PVC, lambriu interior din lemn/rigips, de cele mai multe ori cu perete exterior tencuit pe suport termorezistent (polistiren), izolatie cu vata minerala, folie PVC, lambriu interior din lemn/rigips. Tamplaria exterioara poate fi executata din lemn stratificat, geam termopan cu sticla low-e si camera argon, feronerie roto. Finisajele interioare au zugraveli lavabile sau tapet, mocheta sau parchet, gresie, faianta. De regula, acoperisul este tip sarpanta – pe grinzi cu zabrele din dulapi, imbinati cu pene si gheare, prin presare. Sistemele de invelitori pot fi din tigla metalica (Lindab/Elmeco), tigla metalica cu acoperire de piatra naturala (Gerard), tigla ceramica, placi ondulate, tabla pe astereala sau din sindrila bituminoasa (Tegola). Peretii fiind foarte drepti si plani, la fel tavanele, nu sunt necesare remedieri la tencuiala, iar lucrarile de finisaj pot fi executate chiar de clienti in regie proprie. Daca se fac finisaje cu lambriu de lemn, se poate realiza un pronuntat caracter rustic, in cazul in care se doreste explicit acest lucru. Practic, se poate realiza si un aspect exterior similar cu cel al caselor din lemn masiv rotunjit sau drept, dublat de avantajele peretilor netezi la interior si inglobarea instalatiilor in pereti si plansee.
Numai 1% din romani isi fac case
pe structuri din lemn
Structurile din lemn - atat pentru locuinte, cat si pentru cladirile cu functiuni social-cultural-sportive – sunt de foarte mult timp utilizate la nivel planetar. In Romania, prin anii ’70 – ’80, lemnul era interzis sa se foloseasca in constructii, pentru ca i se gasise „o zona unica de utilizare“, aparent mult mai eficienta din punct de vedere economic: constructia de mobila. Asa se explica numarul mare de fabrici de mobila inainte de ’89. Nu s-a pus niciodata problema ca pentru mobila sa se foloseasca doar 20 – 25% din masa de lemn a unui trunchi si ca pierderile, prin aceasta „strategie ceausista“, sunt foarte mari.
Dupa ’89 s-a renuntat la aceasta decizie aberanta. In schimb s-a trecut la defrisarea, fara mila, a miilor de hectare de paduri din Romania si la „exportarea“ masiva a bustenilor, care au dus inevitabil la „punerea pe chituci“ a fabricilor de mobila, dupa cum trecerea la „sistemul lohn“ a dus la inchiderea filaturilor si tesatoriilor! Romanii au fost si continua sa mai fie educati in ideea ca cele mai bune si mai trainice locuinte sunt din caramida si beton. Desi la nivel planetar tendinta de construire a caselor din lemn este in crestere, in Romania, ca si-n multe alte domenii, ritmul este extrem de lent: doar 1% din populatie isi face locuinte de acest tip. Si aceasta in conditiile in care in Romania ritmul de constructii de case private este deosebit de exploziv.
Dupa ’89 a mai aparut si un alt fenomen. Cel al „reintoarcerii la expeditor“. Un studiu recent facut de UNICREDIT spune ca 90% din avutia romanilor o reprezinta locuintele. In prezent averea romanilor este de 31 miliarde de euro, in crestere fata de anul precedent cu 33% ! Cu banii castigati in natiunile mai bogate, „imigrantii-capsunari“ isi fac mii de case de locuit si vile din beton, caramida, BCA si mai rar din liapor (un BCA mai performant)! Mult mai putini opteaza pentru case din lemn masiv sau din panouri cu structura de lemn. Cele mai multe case de lemn se construiesc in zonele de munte, in Ardeal si pe Valea Prahovei. In Moldova, Dobrogea sau Oltenia sunt o “rara avis”. In cel de-al doilea oras ca marime al tarii, cum este Iasiul, sunt numai cateva locatii de acest gen - construite in noua zona rezidentiala Popas-Pacurari si doua proiecte de amploare de 70 de vile – la standarde austriece - din panouri de lemn cu termosisteme de fatada. Constructiile au fost demarate in noiembrie 2007 de brandul emergent Imperia Residenz al marelui constructor european de case prefabricate Elk Fertighaus AG Austria: la Valea Lupului si in zona Bucium („Plopii fara sot“). Vilele se vor finaliza in iunie 2009.
Scumpirea vertiginoasa, incepand cu 2008, a tarifelor la gaze cu 70% si cu 40% la energia electrica si carburanti ar trebui sa determine piata romaneasca a caselor din panouri cu structura de lemn sa se apropie mai rapid de tendintele mondiale, in care se pune un accent deosebit pe realizarea acestor tipuri de locuinte. Si aceasta cu atat mai mult cu cat incepand cu 2008 in Romania „leul cade, bursa scade, iar facturile la intretinere cresc“. Daca antreprenorii din Romania nu se vor replia rapid si nu vor adopta solutii moderne, risca sa fie scosi de pe piata de marii constructori de case din lemn vest-europeni.
Spatiu vital – un spatiu ecologic
cu „case inteligente“
In paralel cu casele pe structura de lemn construite in America de Nord, in ultimele decenii in tarile puternic industrializate vest-europene (Germania, Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Franta, Spania, Italia, Austria, Irlanda) au aparut noi modalitati de abordare a spatiului vital, cunoscut in literatura de specialitate sub sintagma „spatiu ecologic“. Spatiul vital este protejat de efectele incalzirii globale, de cutremure. In acelasi timp casele sunt confortabile, ergonomice. Clientii pot opta pentru diferite tipuri de locuinte din sute de modele si pot alege solutii diferite: perete de sticla catre veranda sau veranda cu pereti de sticla, acoperire a intrarii, balcon cu acoperire a portiunii de acces, ferestre din lemn triplu stratificat, cu geamuri termopan, jaluzele/obloane la parter si etaj, instalatii de aspiratia prafului, scari pardosite cu marmura si granit, noi solutii de izolatie termica a cladirilor, sau prin utilizarea unui sistem special de incalzire a aerului. Locatia poate fi personalizata dupa gustul fiecaruia, prin utilizarea materialelor stabilite in lista de machetare a casei in perioada de precontract, care sa armonizeze traditia cu designul si inovatia.
Sistemul permite „upgradarea“ cu facilitati complexe si echipamente electronice Hi-Fi, pana la nivel de „casa inteligenta“, pe tehnologie CRESTRON. Facilitatile sunt menite sa protejeze si sa bine dispuna beneficiarul, sa ofere confort si mai mult timp liber pentru lucrurile care intr-adevar conteaza. Modul de executie prin „mascarea“ in pereti a senzorilor de prezenta, a termostatelor, instalatiei automate de stingere a incendiilor, instalatiei centrale de aspirare, instalatiei de incalzire, ventilatie si aer conditionat si a retelelor care deservesc echipamentele de mai sus (cablul TV, pentru Internet si telefonic sunt „mascate“ in perete). Mai mult, pot fi inglobate in pereti si boxele sistemelor multimedia.
In „casa mult visata“, dominante trebuie sa fie confortul, eleganta si rafinamentul
In era informatizarii globale, casele moderne din panouri cu structura din lemn sunt proiectate prin soft-uri asistate de calculator. Cele mai multe au suprafete generoase, spatii luminoase, cu geometrii surprinzatoare. Locuintele pe structuri de lemn sunt executate din panouri prefabricate, realizate in fabrici specializate de inalta productivitate. Panourile din lemn, cu o calitate superioara a peretilor, permit o limitare „draconica“ a transferurilor termice cu exteriorul, atat pe timp de vara cat si iarna. Montarea panourilor prefabricate ale locuintei, de fapt a peretilor casei, pe talpa din lemn (asezata pe placa de fundatie) se poate realiza chiar si intr-o zi! Cel care cumpara o astfel de locuinta se va putea instala in „casa mult visata“ in miminum 1,5 luni de la data obtinerii de catre beneficiar a autorizatiilor de construire, terminarea placii de fundatie si demararea lucrarilor de catre firma de constructii-montaj specializata in case de lemn. In acest interval constructorul termina montajul panourilor si lucreaza la infrastructura. Individualizarea fiecarei locuinte se realizeaza prin implicarea beneficiarului in alegerea elementelor componente. Clientii pot opta pentru o mare varietate de solutii moderne, oferite de firma de constructii, in zeci de tipuri de case si sute de modele.
Tinand seama de trendul comunitatii globale, suntem convinsi ca in urmatoarele decenii in localitatile romanesti din mediul urban se vor construi mult mai multe apartamente, vile, locuinte individuale si ansambluri rezidentiale decat in prezent din panouri cu structuri de lemn – amplasate in „zonele verzi“ ale oraselor. In zonele de munte si rurale vor aparea noi case din lemn masiv si mii de case de vacanta, cabanute si pensiuni - din panouri prefabricate pe structura de lemn.