Primavara noilor sanse
Data: 1-15 martie 2011
Cu toate ca, la aceasta ora, nu dispunem de statisticile oficiale referitoare la rezultatele inregistrate in economie pana in prezent, exista numeroase semne care sunt de natura a semnala sansele unei redresari inca din aceasta primavara. Sigur, rezultatele din luna ianuarie nu pot fi suficient de concludente pentru o proiec?ie fie si numai la scara trimestriala, insa existen?a unui buget excedentar indica o tendin?a care nu poate si nu trebuie subapreciata.
Nimeni nu-si poate face iluzii ca in acest an nu vom avea un deficit bugetar de cel pu?in 4,4%, cat s-a convenit cu FMI, insa cursul spre micsorarea dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli este evident. In acelasi timp, in prima luna a anului au continuat sa se dezvolte in ritmuri semnificative atat industria, cat si unele sectoare ale serviciilor, in condi?iile in care sondajele de opinie in randurile managerilor reconfirma existen?a unor comenzi care anticipeaza acoperirea capacita?ilor existente intr-o masura mai mare decat s-a inregistrat in anul precedent.
Toate acestea nu anuleaza valabilitatea zicalei potrivit careia „cu o floare nu se face primavara“, dar, dupa doi ani de recesiune, ar insemna sa fim lipsi?i total de obiectivitate daca nu am consemna si pu?inele semne de relansare economica de acum. Primavara 2011 se anun?a, asadar, ca o „prefa?a“ la ceea ce spera popula?ia sa se intample in zona determinanta pentru standardul ei de via?a si anume produc?ia na?ionala de bunuri si servicii. Posibilitatea ca oferta interna sa se apropie de cererea interna constituie elementul definitoriu intr-un climat favorabil relansarii economiei.
Posibilitatea nu poate fi, desigur, confundata cu realitatea. Insemnarile de fa?a nu-si propun sa eludeze nici pericolele si nici dificulta?ile reale care pot sa iroseasca sansele pe care le avem, mai ales in aceasta primavara. Asa cum am mai avut prilejul sa subliniem, calea cea mai sigura pentru o crestere economica sanatoasa o constituie reluarea masiva a procesului investi?ional. Aici, esen?iale sunt proiectele, in sensul finalizarii lor sub aspect tehnic, dar si al sus?inerii financiare. Este suficient sa consemnam stadiul avizarii finale a proiectelor sus?inute din fonduri europene care urmeaza a demara in primul semestru al anului, respectiv o acoperire in propor?ie de mai pu?in de 10 procente, pentru a ne da seama „cum stam“ in realitate. Restan?e foarte mari se inregistreaza si la alte capitole, inclusiv la cele de ordin legislativ, fara de care mediul de afaceri este privat de o serie de masuri stimulative de prima importan?a, locul central ocupandu-l posibilitatea reducerii costului muncii prin diminuarea contribu?iilor la asigurarile sociale de stat.
Cu toate ca principalele pericole isi au originea in dezechilibrele economice interne, nu putem subaprecia consecin?ele posibile si probabile ale evenimentelor externe. Mai ales impactul pe care-l au tulburarile sociale din nordul Africii si din Orientul Mijlociu asupra pre?ului petrolului ne pune in garda in legatura cu un pericol deosebit de puternic, care ar anula multe dintre sansele evocate.
Daca in ceea ce priveste influen?a factorului extern avem extrem de pu?in de facut, se impune a sublinia din nou ca pericolele interne pot fi prevenite si inlaturate cu condi?ia constientizarii lor incepand cu factorii de decizie la nivel na?ional. Si cand vorbim despre constientizare, nu avem in vedere o atitudine contemplativa, ci una activa, marcata de o reala voin?a politica de a se ac?iona pentru indeplinirea obiectivului central din acest an: oprirea declinului si reluarea cresterii economice.