Creatia stiintifico-tehnica in fata provocarilor prezentului si viitorului

Evolutiile din prezent, ca si proiectiile pe termen mediu si lung, readuc in prim plan necesitatea stimularii, prin toate mijloacele, mai ales cu ajutorul cercetarii stiintifice, a proceselor de concepere si aplicare a politicilor menite sa asigure o crestere economica inteligenta, durabila si incluziva - obiectiv strategic fundamental al Uniunii Europene. In lumina acestor realitati, prezentam atat un document oficial privind sustinerea financiara a activitatii de cercetare, dezvoltare-inovare (CDI), cat si o investigatie sociologica, precum si opinii ale unor specialisti.

Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2014 - 2016

A fost dat publicitatii documentul oficial prin care se stabilesc directiile de actiune in vederea sustinerii financiare, la nivel central, a principalelor activitati economice si sociale. Astfel, in documentul intitulat Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2014 - 2016, un loc important il ocupa educatia si cercetarea stiintifica. Data fiind interconditionarea reciproca dintre aceste doua domenii, publicam unele prevederi care vizeaza obiectivele si mijloacele de actiune, cu sustinerea financiara adecvata.

Politica in domeniul educatiei
Educatia, formarea profesionala si cercetarea stiintifica au un rol cheie si genereaza cele mai importante castiguri in ceea ce priveste coeziunea sociala si competitivitatea; din aceasta perspectiva, reprezinta si principalul mijloc al depasirii crizelor pe termen mediu si lung. Programul de Guvernare 2014 - 2017 si documentele europene programatice in domeniu (Strategia Europa 2020, Cadrul ET 2020) fundamenteaza principalele orientari strategice ale Ministerului Educatiei Nationale.

Invatamantul preuniversitar
Obiective si directii de actiune
? Asigurarea calitatii la toate nivelurile de educatie si formare profesionala, prin:
- Continuturi (Elaborarea noului curriculum si asigurarea manualelor corespunzatoare; Realizarea de evaluari relevante si organizarea in conditii optime a examenelor si concursurilor nationale; Organizarea concursurilor si olimpiadelor scolare si a activitatilor extrascolare prevazute in Calendarul national);
- Resurse umane (Asigurarea incadrarii cu personal didactic calificat; Dezvoltarea unei piete educationale a programelor de formare continua pentru cadrele didactice, bazata pe un sistem competitional; Profesionalizarea carierei manageriale in educatie etc.);
- Cresterea capacitatii de inovare si de creativitate din perspectiva dezvoltarii durabile (Promovarea, prin educatie, a unui sistem de valori de referinta in societate; Stimularea inovarii si creativitatii, inclusiv a spiritului antreprenorial; sustinerea elevilor capabili de inovare si creatie; Dezvoltarea de alternative educationale si a proiectelor axate pe achizitii culturale, de cunostinte tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viata sanatoasa, pentru sport, pentru mediu; Promovarea activitatilor complementare extracurriculare si extrascolare si institutionalizarea participarii in proiecte si programe cu teme care sunt complementare fata de curriculum).
? Dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic; corelarea sistemului de invatamant si formare profesionala cu piata muncii, prin:
- Realizarea de analize de nevoi si utilizarea rezultatelor acestor studii;
- Sustinerea invatamantului profesional pentru absolventii claselor a IX-a;
- Fundamentarea planului de scolarizare in functie de nevoi si in conformitate cu interesele educationale ale elevilor;
- Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educational si mediul economic cu scopul cresterii ratei de absorbtie a absolventilor pe piata muncii prin dezvoltarea stagiilor de practica de specialitate/internship;
- Urmarirea absolventilor pe parcursul traseului lor profesional pentru a inregistra feed-back-ul privind succesul lor in cariera.
? Asigurarea si modernizarea bazei materiale a invatamantului preuniversitar; utilizarea noilor tehnologii, prin:
- Modernizarea procesului de predare-invatare cu ajutorul TIC; crearea de noi oportunitati de invatare cu mijloace informatice, sisteme multimedia, softuri educationale si retele de date.
? Incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii, prin:
- Elaborarea Strategiei nationale de invatare pe tot parcursul vietii;
- Infiintarea de Centre Comunitare de Invatare Permanenta;
- Finalizarea legislatiei secundare privind recunoasterea rezultatelor invatarii in contexte informale si non-formale;
- Centrarea formarii continue a cadrelor didactice pe invatamant digitalizat; curriculum adecvat formarii inovative, creative si formarii de competente; pedagogie moderna, optimizarea relatiei cu parintii, elevii si cu autoritatile locale; actualizarea cunoasterii in aria curriculara a disciplinei;

Invatamantul superior
Obiective si directii de actiune
? Asigurarea autonomiei invatamantului superior si a cercetarii universitare; Auto-guvernare, in baza unui cadru legal cat mai larg, prin:
- Realizarea finantarii institutiilor de invatamant superior pe baza de performanta;
- Asigurarea dreptului de a avea o politica de personal proprie, de a decide asupra continuturilor de invatare/cercetare, in conditiile legii si in raport cu obiectivele asumate de catre fiecare institutie de invatamant in parte;
- Sprijinirea initiativei private in invatamantul superior si garantarea autonomiei functionale;
- Cresterea rolului universitatilor in dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoasterii.
? Cresterea competitivitatii universitatilor romanesti, prin:
- Realizarea unei finantari multianuale corespunzatoare si previzibile pentru institutiile de invatamant superior din Romania, pe baza criteriilor de excelenta, in vederea consolidarii bazei materiale;
- Intarirea criteriilor de asigurare a calitatii, astfel incat sa se treaca la dezvoltarea bazata pe performanta;
- Concentrarea resurselor prin stimularea cooperarii universitare si relansarea competitiilor de granturi de cercetare;
- Intarirea capacitatii de monitorizare, evaluare a sistemului (ex.: Registrul Matricol Unic, Cadrul National al Calificarilor etc.) si de planificare strategica, pe baza datelor statistice nationale si internationale etc.;
- Dezvoltarea unor retele de colaborare pentru crearea de cunostinte, diseminarea si utilizarea lor pentru cresterea bunastarii;
- Dezvoltarea unor aliante strategice intre universitati, companii private, agentii de stat.

Dezvoltarea dimensiunii europene si internationale a invatamantului romanesc
- Continuarea si dezvoltarea cooperarii europene si internationale in domeniul educatiei; consolidarea relatiilor bilaterale cu statele membre ale UE, cele din Spatiul Economic European si cu statele terte;
- Consolidarea cooperarii in cadrul diferitelor organizatii si institutii internationale, in domeniul educatiei, formarii profesionale si cercetarii;
- Asumarea unui rol activ in cadrul initiativelor regionale ale Uniunii Europene: Strategia pentru Regiunea Dunarii, UE - Asia, UE - America Latina si Caraibe, Parteneriatul estic, America de Nord si Africa etc.;
- Atragerea unui numar cat mai mare de studenti straini care sa studieze in institutii de invatamant superior din Romania, ceea ce poate aduce atat prestigiu sistemului educational romanesc, cat si importante resurse financiare;
- Sprijinirea comunitatilor romanesti din afara granitelor tarii prin continuarea „Programului de acordare de burse“ si a predarii „Cursului de limba, cultura si civilizatie romaneasca in unitati de invatamant din state membre ale Uniunii Europene“;
- Cresterea rolului Romaniei in acordarea de asistenta in domeniul educatiei altor tari, in vederea atingerii obiectivelor asociate initiativei Education for All, initiativa sustinuta de ONU si coordonata la nivel global de UNESCO.

Politica in domeniul cercetarii
In contextul generat de Strategia Europa 2020 si de elaborare a noii Strategii nationale de cercetare 2014 - 2020, angajamentele asumate de Romania pentru 2020, conform Programului National de Reforma, sunt urmatoarele:
- Romania sa atinga media UE 27 la indicatorul agregat al inovarii - „Summary Innovation Index“;
- Investitia in cercetare, din fonduri publice, sa atinga 1% din produsul intern brut (PIB) (indicator relevant pentru intensitatea cercetarii, urmarit la nivelul UE);
- Investitia in cercetare, din partea intreprinderilor, sa atinga 1% din PIB (indicator relevant pentru eficacitatea CD&I).

Directii de actiune
1. Cresterea performantelor sistemului CD&I national, prin dezvoltarea capacitatii sale materiale, functionale si de personal
Consta in investitii in infrastructura de cercetare de interes paneuropean, active in si prin institutii din Romania, deja incluse sau in curs de a fi incluse pe lista European Strategy Forum on Research Infrastructures (ESFRI), precum:
- Instalatia de lasere Extreme Light Infrastructure (ELI - NP);
- Centrul de studii avansate Dunare - Delta Dunarii - Marea Neagra, componenta a Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii - EU Strategy for the Danube Region.
2. Cresterea competitivitatii economice, prin stimularea inovarii si portofoliu de politici suport, destinate cresterii investitiilor CD din sectorul privat
Cresterea competitivitatii economiei nationale necesita, in principal, existenta unei piete interne deschise si compatibile functional cu piata UE. Referitor la operatorii economici, una dintre caile de obtinere a avantajului competitiv este inovarea, bazata pe cercetarea prin efort propriu, capabila sa refinanteze in timp real ciclul cercetare-inovare-productie.
Politica CD&I guvernamentala sprijina aparitia polilor de competitivitate, fie in jurul unor investitii de tipul celor mentionate anterior, fie utilizand instrumente de implementare a parteneriatul public-privat (achizitii publice, specializare inteligenta etc.). Avantajele asteptate de la astfel de colaborari sunt: finantarea alternativa, tranzactio-narea drepturilor de proprietate intelectuala, achizitia si difuzia de „know-how“ in regiuni din Romania, internationalizarea IMM-urilor autohtone prin CD&I.
3. Accentuarea dimensiunii internationale a politicilor si programelor CD&I
In compensatie cu respectarea obligatiilor pe plan international - este vorba de apartenenta la CERN (Organisation Europeenne pour la Recherche Nucleaire), FAIR (Facility for Antiproton and ION Research), ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), ESA (European Space Agency) - consolidarea participarii Romaniei la Spatiul European de Cercetare (ERA) va conduce la cresterea absorbtiei fondurilor comunitare.
Directiile de actiune pentru domeniul cercetarii sunt in concordanta cu obiectivele politicii de coeziune, componenta esentiala pentru implementarea Strategiei Europa 2020. Fondul european de dezvoltare regionala sprijina obiectivul privind consolidarea cercetarii-dezvoltarii si inovarii, prin urmatoarele prioritati de investitii (in acord cu propunerea Comisiei Europene):
? Imbunatatirea infrastructurilor de cercetare si inovare si a capacitatilor pentru a dezvolta excelenta in CD&I si promovarea centrelor de competenta, in special a celor de interes european;
? Promovarea investitiilor in cercetare din partea intreprinderilor, dezvoltarea de produse si de servicii, transferul de tehnologii, inovarea sociala si aplicatiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de retele si de grupuri, si inovarea deschisa, prin specializarea inteligenta;
? Sprijinirea activitatilor de cercetare tehnologica si aplicata, liniile-pilot, actiuni de validare precoce a produselor, capacitati de productie avansate, si de prima productie in domeniul tehnologiilor generice esentiale, si difuzarea tehnologiilor de uz general.

Efecte ale crizei globale asupra inovatiei in intreprinderile din Romania

Inovatia in intreprinderile din Romania a inregistrat un declin in perioada 2010 - 2012, comparativ cu 2008 - 2010, astfel ca doar 4 din 10 firme mari si 2 din 10 firme mici si mijlocii au implementat un produs, un proces, o metoda de organizare sau de marketing noi sau imbunatatite semnificativ. Totodata, ponderea intreprinderilor fara nicio inovatie a crescut cu 10,1 puncte procentuale, conform rezultatelor provizorii ale cercetarii statistice privind inovatia in industrie si servicii. „Rezultatele provizorii ale cercetarii statistice privind inovatia arata ca, in perioada 2010 - 2012, in randul intreprinderilor din mediul de afaceri ponderea intreprinderilor care au introdus sau au implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing, noi sau imbunatatite semnificativ a fost de 20,7%, in scadere cu 10,1 puncte procentuale fata de perioada 2008 - 2010. Din randul acestora, 14,4% au fost intreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing, in timp ce 1,9% au fost intreprinderi care au introdus sau implementat numai produse si/sau procese noi sau imbunatatite semnificativ. O pondere de 4,4% din intreprinderi au introdus atat produse si/sau procese noi cat si metode de organizare si/sau de marketing noi sau imbunatatite semnificativ“, releva Institutul National de Statistica (INS), intr-un comunicat.
In perioada 2010 - 2012, fata de perioada anterioara analizata, 2008 - 2010, ponderea inovatorilor a scazut la toate cele trei categorii de inovatori. Astfel, daca in perioada 2008 - 2010 ponderea intreprinderilor cu produse si/sau procese inovatoare a fost de 4,3%, in perioada 2010 - 2012 s-a inregistrat o scadere cu 2,4 puncte procentuale. De asemenea, ponderea intreprinderilor care au implementat metode de organizare si/sau de marketing noi sau semnificativ imbunatatite a scazut cu 2,1% puncte procentuale. Ponderea acelor inovatori care au introdus atat produse si/sau procese cat si metode de organizare si/sau de marketing a inregistrat o scadere cu 5,6 puncte procentuale.
Intreprinderile mari, cu peste 250 de salariati si peste, au fost in intervalul analizat mai inovatoare decat intreprinderile mici si mijlocii, cu 10 - 249 salariati. Din numarul intreprinderilor mari, 40,1% au fost inovatoare, in timp ce din randul intreprinderilor mici si mijlocii numai 19,8% au fost inovatoare. Fata de perioada anterioara 2008 - 2010, ponderea intreprinderilor inovatoare mari a inregistrat o scadere cu 16,3 puncte procentuale, de la 56,4% in 2008 - 2010 la 40,1% in 2010 - 2012. Aceeasi tendinta de scadere s-a manifestat si in randul intreprinderilor mici si mijlocii, cand in perioada 2008 - 2010 de la o pondere de 29,7% IMM-uri inovatoare s-a ajuns la o pondere de numai 19,8%, inregistrandu-se o scadere cu 9,9 puncte procentuale.
Intreprinderile romanesti nu coopereaza indeajuns, mai noteaza INS. Astfel, numai 7,4% din numarul intreprinderilor inovatoare au cooperat in vederea realizarii de produse sau procese noi sau imbunatatite semnificativ. Cooperarea este mai activa in randul intreprinderilor inovatoare din sectorul industriei, unde s-a inregistrat o pondere de 9,1%, spre deosebire de sectorul serviciilor unde ponderea intreprinderilor care au cooperat in perioada 2010 - 2012 a fost de numai 5,1%.

Cercetarea stiintifica, principala componenta a cresterii competitivitatii economice in strategia energetica

Stiinta, in concordanta cu nevoile omului, a fost, este si va fi un factor principal al progresului spiritual si material.
Stiinta = sistem de cunostinte, presupune un mod de cercetare, dezvoltare, inovare, utilizare si transformare a realitatilor pe baza unor principii, procedee si tehnici de investigare capabile sa o serveasca in largirea cunoasterii.
Cercetarea stiintifica in functie de componentele sale (cercetare, dezvoltare, inovare) constituie unul dintre factorii importanti in dezvoltarea durabila a sectorului energetic.

Cercetarea stiintifica in sectorul energetic
Pentru a avea o cercetarea stiintifica in sectorul energetic, trebuie tinut cont de urmatoarele:
stimularea tinerilor specialisti prin crearea de oportunitati de a ramane in tara si de a lucra in cercetarea energetica romaneasca, si nu numai, dar si pentru a contribui la absorbtia fondurilor europene pentru cercetare;
valorificarea potentialului uman existent, in cercetare, dezvoltare, inovare, asigurarea stabilitatii si intineririi in conditiile cresterii nivelului de expertiza care sa permita corelarea cunostintelor despre evolutiile tehnice pe plan national cu posibilitatile de particularizare la nivel mondial;
promovarea unor instrumente de incurajare a companiilor de producere, transport si distributie a energiei electrice pentru finantarea programelor proprii de cercetare-dezvoltare si cofinantarea proiectelor complexe de cercetare cu specific energetic;
continuarea planului sectorial de cercetare-dezvoltare in domeniul energiei si cresterea fondurilor alocate pentru acest program;
consolidarea unei structuri natio-nale, responsabila pentru elaborarea de studii necesare la elaborarea strategiilor si politicilor energetice, pentru fundamentarea unor decizii in domeniu, pentru coordonarea si chiar elaborarea unor proiecte complexe de dezvoltare la nivel regional, national si global.
Domeniile prioritare pentru cercetare, dezvoltare, inovare energetica sunt urmatoarele:
sisteme si tehnologii energetice noi, care sa conduca la cresterea securitatii in alimentarea cu energie;
promovarea unei structuri de resurse energetice primare, cu accent pe utilizarea carbunilor si gazelor de sist argilos prin tehnologii curate, a energiei nucleare si a surselor regenerabile pentru marirea competitivitatii si securitatii alimentarii;
informatizarea proceselor de producere a energiei electrice si a proceselor decizionale in sectorul energetic;
cresterea eficientei energetice pe intregul lant energetic, cu accent deosebit pe reducerea pierderilor de energie;
promovarea tehnologiilor energetice curate si a reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera;
promovarea tehnologiilor de protectie a mediului, prin: reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera; reducerea emisiilor poluante ale centralelor electrice; captarea si stocarea CO2; decontaminarea solurilor si apelor din jurul centralelor electrice; redarea haldelor de cenusa in circuitul agricol; promovarea transferului de cunostinte si tehnologii in domeniul energetic;
informarea populatiei si fundamentarea strategiilor energetice ale localitatilor;
promovarea utilizarii surselor de energie regenerabila prin: actualizarea hartilor cu potentialul eolian, solar, biomasa, gaze de sist etc.; studii cu privire la conectarea Sistemului Energetic National a surselor de energie regenerabila; studierea posibilitatii de utilizare a energiei valurilor; perfectionarea mecanismelor de sustinere a investitiilor in acest domeniu;
identificarea de noi modalitati de generare si utilizare a hidrogenului si perfectionarea pilelor de combustie;
identificarea de noi modalitati cu privire la interconectarea Sistemului Natio-nal de Transport Titei prin Conducte (un „actor“ important in strategia energetica);
cercetari fundamentale privind identificarea de noi surse de energie.

Dezvoltarea durabila a sectorului energetic
Dezvoltarea durabila a sectorului energetic presupune urmatoarele:
Continuarea promovarii producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;
Stimularea investitiilor in imbunatatirea eficientei energetice pe intregul lant: resurse, productie, transport, distributie si consum;
Promovarea eficientei energetice prin utilizarea biocombustibililor lichizi, biogazului si a energiei geotermale;
Sustinerea si motivarea activitatii de cercetare-dezvoltare prin recunoasterea rezultatelor;
Luarea de masuri pentru reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator, prin: reabilitarea suprafetelor si refacerea mediului natural afectat de activitatile generate in sectorul energetic; promovarea realizarii de proiecte „Green Field“; realizarea investitiilor prognozate in protectia mediului; implementarea mecanismului de tranzactionare a permiselor de emisii de gaze cu efect de sera; realizarea managementului in siguranta al deseurilor radioactive, inclusiv constituirea resurselor financiare necesare pentru depozitarea finala si dezafectarea unitatilor nuclearo-electrice; realizarea de noi capacitati de productie utilizand tehnologii curate de ardere a combustibililor fosili;
Continuarea Programului National de Electrificare;
Masuri pentru reducerea impactului social asupra consumatorilor de energie defavorizati;
Folosirea contextului de „dezvoltare durabila“ in UE pentru a obtine asistenta specifica in scopul atingerii parametrilor impusi de normele legislative ale UE, cu privire la rezervele de petrol, gaze si energie.
Pentru a indeplini cerintele unei dezvoltari durabile, fiecare stat in parte trebuie sa-si ajusteze propria structura a productiei de energie, deoarece fiecare tara membra a UE se afla intr-o situatie diferita determinata atat de zona geografica, cat si de resurse naturale.