Cercetarea, dezvoltarea si inovarea - la baza progresului economico-social al tarii

Ne aflăm într-o perioadă în care la ordinea zilei se înscrie creşterea rolului activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare în îndeplinirea obiectivelor naţionale, precum şi la nivel european şi mondial, impuse de societatea bazată pe cunoaştere, în special pe componenta ei esenţială definită prin conceptul de „Eră digitală". În acest context, interferenţa între procesele de integrare şi globalizare, cu dezideratele la nivel naţional, devine o caracteristică fundamentală a perioadei pe care o străbatem. Confirmări dintre cele mai concludente sunt oferite de elementele pe care le prezentăm în paginile de faţă.

♦ Actualizarea Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020

La finalul lunii februarie a.c., Guvernul a aprobat modificări şi completări în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 - 2020 (SNCDI 2020). S-a pornit de la postulatul potrivit căruia domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării are şi va avea un rol strategic în creșterea competitivității economiei româneşti.

Astfel, în condiţiile corelării cu politicile europene de coeziune, SNCDI 2020 vizează conectarea la noile priorități ale știinţei și tehnologiei din Uniunea Europeană, prevăzute în Strategia Europa 2020, respectiv în inițiativa Europa - O Uniune a inovării, precum  și în principalul instrument de implementare - Programul Orizont 2020.

Modificările aduse SNCDI 2020 prin recenta Hotărâre de Guvern au în vedere, în principal, o mai bună reprezentare a domeniului energiei nucleare, sector important pentru activitatea de cercetare din România, și contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute în documentele care au stat la baza strategiei naționale de dezvoltare. Concret, au fost introduse următoarele prevederi:

■ Includerea în Pilonul 3. Leadership regional la frontiera științei și în tehnologie: străpungeri în domenii strategice a proiectului ALFRED, infrastructura dedicată reactoarelor rapide răcite cu plumb de generație IV;

■ Corelarea sinergică a politicilor CDI cu cele ale altor sectoare, și anume a domeniului energetic, cu prioritate a domeniului energeticii nucleare, prin recunoașterea efectivă a statutului prioritar de promotor real al dezvoltării economice și sociale, asigurării unui mixt energetic diversificat;

■ Includerea ca priorități a consolidării integrării în spațiul european de cercetare inclusiv prin susținerea participării organizațiilor de cercetare și a centrelor universitare în structuri specializate, rețele tematice sau platforme tehnologice europene de interes pentru România;

■ Promovarea și susținerea componentei de cercetare în parteneriatele strategice ale României;

■ Sprijinirea participării la proiectele din cadrul Orizont 2020, cât și din programul EURATOM;

■ Susținerea participării la activitățile organismelor sau inițiativelor internaționale (CERN, ESA, AIEA, NEA etc.) care presupun afilierea sau acorduri de cooperare științifică, pe bază de planuri integrate de participare;

■ Asigurarea suportului științific și tehnologic în domeniul securității nucleare, în cadrul unor cooperări de tip Practical Arrangements/Capacity Building cu AIEA - Viena;

■ Dezvoltarea și susținerea cooperării științifice și tehnologice în baza parteneriatului strategic cu SUA.

De asemenea, se evidențiază Planul strategic european pentru tehnologii energetice (SET Plan), ceea ce va permite o creștere a gradului de utilizare a fondurilor europene pentru obiectivele de cercetare și dezvoltare tehnologică din acest sector.

Totodată, se propune corelarea cu o serie de strategii adoptate sau care sunt necesare să fie aprobate în viitor, astfel: Strategia energetică, Strategia națională pentru securitatea nucleară, Strategii regionale de specializare inteligentă, documente care au incluse obiective de cercetare.

Țintele strategiei au fost fixate în spiritul convergenței României cu media UE: până în 2020, cheltuielile publice pentru CDI vor crește treptat până la 1% din PIB, la care se adaugă facilitățile fiscale - ajutorul indirect - pentru firmele private și măsurile de stimulare a investiției private în cercetare în scopul realizării ţintei asumate de 1% din PIB.

*

*    *

♦ Condiţii echitabile pentru cercetători în programul Orizont 2020

Cercetătorii care lucrează în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană vor primi un salariu cel puțin la fel de mare ca atunci când sunt implicați în proiecte naționale. În plus, ei vor fi eligibili pentru o retribuție suplimentară de până la 8000 de euro, pe an. Comisia a decis, la finalul lunii februarie, introducerea acestei modificări privind salarizarea în programul de finanțare a cercetării și inovării Orizont 2020. „A fost găsită o soluție pentru o problemă serioasă, facilitându-se astfel participarea tuturor cercetătorilor în proiecte Orizont 2020. Ea va contribui la reducerea diferențelor salariale dintre cercetători și, la final, va permite diferitelor țări să își păstreze cele mai talentate minți. Este o dovadă a importanței pe care o acordăm partajării excelenței și reducerii disparităților în domeniul inovării", a declarat Carlos Moedas, comisarul european pentru cercetare, știință și inovare.

Noua măsură se aplică retroactiv în toate proiectele în curs, finanțate prin Orizont 2020. Decizia de a modifica conceptul de salarizare a pornit de la angajamentul Comisiei Europene, luat în 2016, de a găsi soluții pentru diferențele de salarizare ce existau între prevederile legislațiilor naționale și normele ce gestionează programul Orizont 2020. Aceste diferențe aveau un impact nedorit asupra participării în program a cercetătorilor din statele membre cu nivel redus al salariului de bază.

După cum este cunoscut, Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Se preconizează că acesta va conduce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață. Este disponibilă o finanțare de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014 - 2020), pe lângă investițiile private și investițiile publice naționale pe care această finanțare le va atrage.

Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni și a deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile în cercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei, plasându-le în centrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Orizont 2020 contribuie la realizarea acestui obiectiv, îmbinând cercetarea și inovarea și punând accentul pe trei domenii-cheie: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale. Scopul este de a asigura capacitatea Europei de a produce o știință și tehnologie de clasă mondială, care să stimuleze creșterea economică.

Cinci paşi simpli către finanţarea prin Programul Orizont 2020

Programul multianual de finanțare a cercetării și inovării Orizont 2020 pune la dispoziția cercetătorilor europeni, ce își propun să dezvolte produse sau servicii inovatoare cu un impact pozitiv la nivel global, o multitudine de oportunități de finanțare. Comisia Europeană (CE) a elaborat un ghid simplificat al aplicantului, cu ajutorul căruia cei interesați își pot pregăti mai bine propunerile de proiecte pentru finanțare. Ghidul conține un manual online care explică pas cu pas procedurile de urmat, o listă de documente de referință, un spațiu virtual comun pentru cercetători și mai multe instrumente de verificare a viabilității unor astfel de proiecte.

● Pasul 1 - identificarea apelului de propuneri potrivit

CE publică regulat, în portal, toate apelurile din cadrul programului de cercetare și inovare Orizont 2020. Tot aici, se pot găsi informații despre apeluri suplimentare în secțiunea Alte oportunităţi de finanţare. În cazul în care aplicantul depune pentru prima dată o cerere de finanțare și nu este încă familiarizat cu programele, poate citi Manualul on-line pentru Orizont 2020. De asemenea, poate cere sprijinul Punctelor naționale de contact pentru a găsi cele mai potrivite apeluri pentru profilul pe care îl are. Companiile mici și mijlocii beneficiază de asistență și din partea rețelei Enterprise Europe.

● Pasul 2 - găsirea unui partener sau depunerea, individual, a unei propuneri

Cele mai multe proiecte finanțate de UE sunt cele ce presupun colaborarea a cel puțin trei organizații din diferite state membre ale UE sau țări asociate. Serviciile de căutare a unui partener îl ajută pe cel interesat să găsească organizații care își doresc să participe în astfel de proiecte. În aceeaşi secţiune poate publica oferta de colaborare.

De asemenea, se pot înregistra propuneri individuale din partea unor cercetători, echipe sau organizații. Acestea sunt finanțate, în principal, prin granturile Consiliului European de Cercetare (CEC) sau prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA), în timp ce IMM-urile pot depune cereri de finanțare prin Instrumentul pentru IMM-uri.

Orizont 2020 are ca scop și creșterea cooperării internaţionale în domeniul cercetării, el oferind cercetătorilor din țările terțe oportunităţi de finanțare și participare în program.

 

● Pasul 3 - crearea unui cont în portal

Dacă cel interesat să acceseze fonduri prin Orizont 2020 are deja un cont în Portalul pentru participanți sau un cont de înregistrare UE, îl poate utiliza pentru toate activitățile viitoare. Are nevoie doar de un singur cont pentru oricare dintre serviciile securizate din Portal. Dacă nu are încă un cont, îl poate crea imediat, apăsând pe butonul Înregistrare/Register din capul paginii.

● Pasul 4 - înregistrarea organizației

Aplicantul trebuie să verifice întâi dacă organizația sa nu este deja înregistrată la link-ul: http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/organisations/register.html.

Dacă doreşte să participe la o propunere de proiect, organizația sa trebuie să fie înregistrată. După înregistrare, va primi un cod de identificare a participantului (PIC) format din 9 cifre. Acest cod reprezintă identificatorul unic al organizației, urmând să fie folosit de Comisie ca referință în viitoarele interacțiuni.

Comisia are un registru online al organizațiilor care participă în programele de finanțare din domeniul cercetării și inovării, educației, audiovizualului și culturii. Acest lucru permite utilizarea consecventă a datelor lor oficiale și evită primirea de cereri multiple pentru același tip de informație.

● Pasul 5 - depunerea propunerii de proiect la Comisie

Pentru a depune propunerea de proiect, trebuie accesată secțiunea  „Depunere online a propunerii / Electronic Proposal Submission", disponibilă în paginile asociate unui apel de propuneri. Aplicantul trebuie să fie autentificat cu identificatorul unic al organizației pentru a începe completarea formularelor standard și pentru a prezenta propunerea Comisiei.

*

*    *

 

♦ Comisia Europeană a publicat Indicele competitivităţii regionale din 2016

Comisia Europeană (CE) a publicat cea de a treia ediție a Indicelui competitivității regionale pentru 263 de regiuni ale UE - un studiu care furnizează regiunilor informații utile pentru a-și stimula performanța economică. Competitivitatea regională reprezintă capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atrăgător și durabil pentru ca întreprinderile și rezidenții să poată trăi și să își poată desfășura activitatea acolo.

Noutatea ediției din 2016 constă într-un instrument online interactiv care permite o analiză și o comparație mai detaliate ale fiecărei regiuni, fie cu omologii acesteia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, fie cu toate regiunile UE. Utilizatorii pot vedea acum cu mai multă ușurință ce punctaj a obținut regiunea lor din punctul de vedere al inovării, al guvernanței, al transporturilor, al infrastructurii digitale, precum și al sănătății și capitalului uman. Instrumentul este, de asemenea, conceput pentru a ajuta regiunile să își identifice punctele forte, punctele slabe și prioritățile de investiție atunci când își elaborează strategiile de dezvoltare.

„Acest indice este un instrument valoros pentru o mai bună elaborare a politicilor. El consolidează eforturile CE de sprijinire a reformelor structurale și de stimulare a capacităților de inovare ale regiunilor UE prin investiții legate de politica de coeziune. Deoarece fiecare regiune este unică, oferim un sprijin adaptat pentru a le abilita și a le ajuta să își valorifice atu-urile și activele, mai ales prin intermediul strategiilor noastre regionale de specializare inteligentă", a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Crețu.

„În ansamblu, rezultatele din 2016 sunt consecvente cu cele din 2013. Se poate observa în continuare un model policentric, în cadrul căruia zonele puternice din jurul capitalelor și cele metropolitane reprezintă principalii factori motori ai competitivității. În majoritatea nord-vestului Europei se pot observa efecte de propagare, însă acest lucru este mult mai puțin evident în regiunile UE aflate înspre est și sud. În multe cazuri se observă niveluri ridicate de variație în cadrul aceleiași țări, cauzate de o regiune a capitalei care depășește clar celelalte regiuni din țară din punctul de vedere al performanței", se precizează într-un comunicat al CE.

Față de cele două ediții precedente, publicate în 2010 și în 2013, Malta și mai multe regiuni din Franța, din Germania, din Suedia, din Portugalia și din Regatul Unit și-au îmbunătățit punctajele, în timp ce în cazul Ciprului și al unor regiuni din Grecia, din Irlanda și, mai recent, din Țările de Jos, punctajele au scăzut. În regiunile UE din est, competitivitatea a rămas în general stabilă.

Context. Lansat în 2010 și publicat o dată la trei ani, Indicele competitivității regionale (ICR) permite regiunilor să își monitorizeze și să își evalueze evoluția de-a lungul timpului și în comparație cu alte regiuni. El este prima măsură care vizează furnizarea unei perspective europene asupra competitivității regiunilor din UE și se bazează pe abordarea folosită pentru Indicele competitivităţii globale al Forumului Economic Mondial (GCI-WEF).

ICR este fundamentat pe regiunile statistice NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică), regiunile NUTS 2 care fac parte din aceeași zonă urbană funcțională fiind combinate. Aceasta asigură faptul că ICR reflectă integral competențele disponibile pe piața locală a muncii.

ICR este compus din 11 piloni care descriu diferitele aspecte ale competitivității. Prin intermediul acestor piloni, indicele evaluează punctele forte și punctele slabe ale unei regiuni. Pilonii sunt clasificați în trei grupuri: elementar, al eficienței și al inovării. Grupul elementar cuprinde cinci piloni: (1) instituțiile; (2) stabilitatea macroeconomică; (3) infrastructurile; (4) sănătatea și (5) învățământul de bază. Acești piloni reprezintă factorii motori elementari esențiali ai tuturor tipurilor de economie.

Pe măsură ce o economie regională se dezvoltă și înregistrează progrese în ceea ce privește competitivitatea sa, pot intra în joc factori legați de o forță de muncă mai calificată și de o piață a muncii mai eficientă, care fac parte din grupul eficienței. Acesta cuprinde trei piloni: (6) învățământul superior, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții; (7) eficiența pieței muncii și (8) dimensiunea pieței. În cel mai avansat stadiu de dezvoltare a unei economii regionale, factorii motori ai ameliorării fac parte din grupul inovării, care constă în trei piloni: (9) maturitatea tehnologică; (10) sofisticarea mediului de afaceri și (11) inovarea.

*

*   *

 

♦ Proiect MCI: Grant de cercetare pentru olimpicii români

Ministrul Cercetării şi Inovării, Şerban Valeca, a iniţiat Programul Grantul CDI Carol I, un grant de cercetare pentru olimpicii români. Nota de fundamentare privind crearea acestui program a fost aprobată în şedinţa Executivului, urmând ca, în perioada următoare, să fie elaborat proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea programului. Demersul îşi propune stoparea exodului de inteligenţă în contextul în care, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi absolvenţi de liceu cu rezultate foarte bune la învăţătură sunt încurajaţi să plece din ţară la diverse universităţi care le oferă facilităţi financiare, fie sub formă de grant, fie sub formă de împrumut pe termen foarte lung, precum şi oferte de programe de cercetare.

Programul Grantul CDI Carol I reprezintă o ofertă proactivă pentru absolvenţii de liceu cu rezultate deosebite, venind în întâmpinarea acelora care urmăresc în special grantul pentru activitatea de cercetare, constituind o ofertă generoasă, predictibilă, pe termen lung şi cu obligaţii asumate de ambele părţi.
 

Potrivit reprezentanţilor ministerului, programul urmăreşte multiplicarea mai multor efecte pozitive:

1) creşterea competitivităţii învăţământului superior românesc şi valorizarea investiţiei naţionale în educaţie;

2) stabilizarea tinerilor dotaţi intelectual în ţară şi atragerea acestora către domeniul CDI (Cercetare, dezvoltare, inovare);

3) întinerirea forţei de muncă din cercetarea românească, în vederea dezvoltării de noi platforme de tehnologii inteligente.

Programul se adresează tinerilor absolvenţi care, pe parcursul celor patru ani de liceu, au avut rezultate deosebite la olimpiade naţionale şi internaţionale, câştigând cel puţin o dată unul dintre locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri, şi propune acordarea de granturi de cercetare cu valori cuprinse între 2500 şi 3500 euro/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1, 2 şi 3) la Olimpiade internaţionale şi între 1500 şi 2500 euro/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1, 2 şi 3) la Olimpiade naţionale. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani.

În plus, se mai propune acordarea a 500 euro/an/bursier pentru participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi a maximum 3500 euro/an/echipă formată din cel puţin cinci bursieri provenind din una sau mai multe universităţi, pentru materiale, subansamble şi subcontractări, altele decât cele care pot fi realizate din grantul individual, pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate de această echipă şi cu care se prezintă şi clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu.

Tinerii beneficiari ai acestor facilităţi au obligaţia să urmeze o universitate în România şi, după terminarea studiilor de licenţă, să urmeze studii doctorale în România, inclusiv în cotutelă, şi să lucreze cel puţin patru ani în activităţi de dezvoltare tehnologică într-o unitate CDI cu capital majoritar de stat (institut sau universitate) sau privat din România.