Sectorul ITC, cel mai inalt ritm de crestere economica

Datele recente referitoare la evoluţia economiei româneşti în anul 2016 pun în evidenţă ritmurile de creştere din principalele sectoare ale economiei noastre naţionale. Recordul îl deţine sectorul ITC, care a înregistrat un spor de valoare adăugată de 14,2%, surclasând, astfel, toate celelalte ramuri de activitate. Pe baza acestor rezultate şi a estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, se anticipează că, până la sfârşitul acestui deceniu, sectorul ITC va continua să deţină supremaţia ca veritabil motor al creşterii economice.

Dacă în 2016 domeniul de care ne ocupăm a realizat 5,9% din produsul intern brut, la orizontul anului 2020 se apreciază că va avea o contribuţie de cel puţin 9 procente în PIB. În acest fel, se va obţine şi o conectare mai puternică a întregii economii româneşti la cerinţele erei digitale. O analiză mai aprofundată relevă că, în interiorul sectorului, există un segment cu cel mai înalt ritm de creştere, şi anume centrele de servicii IT. Faptul se explică prin extinderea sectorului în plan teritorial, precum şi prin amploarea operaţiunilor pe care le desfăşoară. În prezent, funcţionează 120 de astfel de companii, cu peste 110 000 de angajaţi. Practic, numai în opt mari oraşe din ţara noastră - Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Galaţi şi Craiova - funcţionează companii de profil, potrivit datelor furnizate de ABSL (Association of Business Service Leaders). Pentru următoarea perioadă, se consideră că va avea loc, simultan, un dublu proces: se vor consolida companiile existente şi vor apărea altele noi, în alte centre judeţene. Se consideră că există premise ca volumul de activitate al respectivelor servicii să înregistreze creşteri anuale între 17% şi 20%.

Stadiul actual şi perspectivele sectorului ITC sunt relevate de specialişti prin luarea în considerare a faptului că, încă din perioada crizei globale, România a devenit o destinaţie preferată a companiilor ITC care au relocat centrele de servicii din Occident în ţara noastră, pornind de la două considerente economice principale: existenţa unor resurse umane bine pregătite şi salariile mai mici, în medie, de 5 - 6 ori. S-au apreciat cunoştinţele tehnice, abilităţile de folosire în special a limbii engleze, puterea de cumpărare şi resursele potenţiale oferite de învăţământul de specialitate. Nu mai puţin importante au fost, mai ales în ultima vreme, ajutoarele de stat şi numeroase facilităţi fiscale, astfel încât obiectivele stabilite pentru anul 2020 sunt apreciate drept realiste de analiştii economici.