Jurnal de bord „Tehnologia“ deciziilor sub impactul optimului economic
Data: 1 – 15 martie 2018 2018
Nu trebuie să li se spună inginerilor câtă importanţă prezintă ritmicitatea în toate tipurile de activităţi economico-sociale. În consecinţă, nu este necesar nici să se explice de ce sondajele de opinie desfăşurate cu o anumită ritmicitate, de regulă în fiecare lună, generează un interes deosebit. Între alte avantaje ale unui asemenea mod de investigare a percepţiilor reprezentative din mediile economico-financiare, sesizăm lesne posibilitatea de a recurge la comparaţii dintre cele mai utile. Pe de-o parte, avem de-a face cu evoluţia unor opinii în timp scurt, mediu şi lung şi, pe de altă parte, avem repere solide pentru a confrunta diverse percepţii, de obicei de genul anticipărilor, cu datele şi faptele realităţii în mişcare.
Aceste consideraţii şi considerente sunt prilejuite de publicarea sondajelor de opinie în rândurile întreprinzătorior şi managerilor, sondaje derulate, lună de lună, de Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României, IRSOP, bănci, agenţii de rating, asociaţii profesionale şi de alte organizaţii şi organisme. Ceea ce atrage atenţia în investigaţiile din ultimul timp este convergenţa opiniilor, faptul că majoritatea respondenţilor consideră că în primul trimestru şi, după caz, în prima treime a anului în curs creşterile vor fi moderate. Totodată, se anticipează că anumite domenii se vor caracteriza prin parametri neschimbaţi faţă de diverse perioade anterioare.
Aşadar, „pe toată linia" predomină evaluările prudente. Nici optimism exagerat, nici pesimism fără limite. Avem de-a face cu o sinteză a unui număr considerabil de variabile care, în ultimă instanţă, vizează comportamentul întreprinzătorilor şi managerilor, cu accent pe componentele de ordin psihologic. Dacă ar fi să găsim conceptul care să definească asemenea luări de poziţie, atunci cel mai potrivit ar fi să recurgem la „optim". Caragiale ar fi spus „nici prea-prea, nici foarte-foarte".
Potrivit unei metodologii care şi-a dovedit, de decenii, valabilitatea, cercetarea sociologică a INS vizează, lună de lună, percepţiile referitoare la evoluţia industriei prelucrătoare, a construcţiilor, a comerţului, precum şi dinamica preţurilor şi a numărului de salariaţi. La toate aceste capitole, răspunsurile cu ponderile cele mai mari se situează în zona evaluărilor moderate. Este vorba, aici, despre prudenţă? Desigur, dar nu numai atât. Există suficiente elemente pentru a constata reale progrese în ceea ce numim cultura antreprenorială. Adică, s-a atins un stadiu în care asimilarea cunoştinţelor necesare pentru exercitarea antreprenoriatului (ceea ce înseamnă, practic, creativitate, capacitatea de asumare a răspunderii, inclusiv a riscurilor, curaj raţional, priceperea de a lucra în echipă, de a lua decizii bine fundamentate) este net superior celui din anii ante-criză.
Nu este, însă, cazul să idealizăm stările de fapt şi de spirit din sfera antreprenoriatului, dar schimbările calitative sunt tot mai evidente, chiar dacă ne-am limita la rezultatele celor mai recente sondaje de opinie. În acelaşi timp, tot realităţile atestă că antreprenorii şi managerii, în rândurile cărora inginerii au o pondere notabilă, reprezintă o resursă umană redutabilă, capabilă să producă tot mai multă valoare adăugată, iar acest proces a fost şi este facilitat şi accelerat inclusiv prin implicarea specialiştilor în domeniul tehnicii şi tehnologiei în procesul decizional.
Faptul că se confirmă, de cele mai multe ori, predicţiile participanţilor la investigaţiile la care ne referim constituie cea mai bună dovadă că ne putem baza pe ceea ce afirmă majoritatea întreprinzătorilor, a managerilor. Este o concluzie care insuflă, dacă nu optimism, cel puţin sentimentul tonic al convingerii că dificultăţile pot fi depăşite tocmai prin ceea ce numim autenticul spirit antreprenorial.