Starea economiei romanesti, de la diagnoza la prognoza (2019 - 2022) - II
Data: 1-15 martie 2019
Prezentăm partea a doua a unei analize-sinteză consacrate în special perspectivelor economiei româneşti în acest an, datele supuse atenţiei cititorilor conturând aria prognozată a ansamblului activităţilor la nivel naţional şi, prin urmare, interesează în mod deosebit comunitatea inginerească din ţara noastră angajată înseosebi în procesul de dezvoltare economico-socială a României. Vom pune accentul, ca şi în numărul precedent, pe acele prevederi incluse în documentul oficial oferit de Raportul Ministerului Finanţelor Publice care vizează evoluţiile din anul trecut şi proiecţiile pentru perioada 2019 - 2022. Documentul integral se poate accesa pe site-ul MFP.
Fundamente ale creșterii economice sustenabile
Pentru anul în curs, este anticipat un spor de produs intern brut (PIB) de 5,5%, comparativ cu 4,1% în 2018. Întrucât dinamica estimată a cererii interne este de 6,1% faţă de 6% în anul precedent, rezultă cu claritate că, şi în 2019, cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice, iar pe latura ofertei se estimează o îmbunătăţire a activităţii economice, în special în sectorul serviciilor şi în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export. În acelaşi timp, se prevede că rirmul anual de creştere a formării brute de capital fix, respectiv procesul investiţional, va fi de 6,9%. Se remarcă anumite schimbări esenţiale în privinţa contribuţiei ramurilor la creşterea reală a PIB. Astfel, industria va avea o contribuţie de 1,3% (faţă de totalul sporului pe ansamblul PIB de 5,5%), faţă de 1,1% în 2018. În ceea ce priveşte construcţiile, care au avut o contribuţie de 0%, se anticipează o contribuţie la creşterea PIB de 0,4%. De asemenea, un spor important se estimează a se înregistra în sectorul serviciilor, de la 2,3% în 2018, la 3,3% în acest an. Pe baza acestor prognoze, se consideră că se va înregistra o majorare de 6,5% la cheltuielile cu consumul final al populaţiei. Totodată, este vizată atingerea, până în 2020, a unei rate de ocupare de 70% pentru populaţia în vârstă de 20 - 64 ani, în concordanţă cu priorităţile Strategiei Europa 2020. Se urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei de pe piaţa muncii prin majorarea populaţiei ocupate cu 1,4%, concomitent cu reducerea ratei şomajului la 4,1%.
Aceste obiective au şanse de a fi atinse prin asigurarea unei finanţări adecvate privind un mare număr de programe, dintre care menţionăm următoarele:
♦ Programul „Investeşte în tine" are ca obiect facilitarea accesului la finanţare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi 26 de ani şi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sau care efectuează cursuri de specializare, autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, şi după caz, de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. De asemenea, programul poate fi accesat şi de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, dacă sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională. Facilitarea accesului la finanţare constă în garantarea unui credit în valoare de maximum 40 000 lei, în proporţie de 80% de către stat prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi în suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului. Împrumutul acordat poate fi suplimentat cu până la 20 000 lei în cazul în care beneficiarul este angajat sau se angajează pe perioada derulării creditului. Respectivul împrumut se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de graţie;
♦ Programul Start-up Nation are ca obiectiv creşterea numărului întreprinderilor şi locurilor de muncă, în special prin inserţia persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative. Prin acest program se acordă un ajutor de minimis unui număr maxim anual de 10 000 de beneficiari întreprinderi mici şi mijlocii în sumă de cel mult 200 000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile;
♦ Programul „Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii" include scheme de ajutor de stat care se aplică atât întreprinderilor mari, cât şi IMM-urilor, având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de locuri de muncă, precum şi modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, care cuprinde şase scheme de ajutor de stat, din care: ▪ patru scheme de ajutor de stat care sunt închise pentru emiterea de acorduri pentru finanțare, dar pentru care se continuă procedurile de plată a ajutorului de stat și de monitorizare a realizării investițiilor și a creării locurilor de muncă (HG nr. 1165/2007, HG nr. 1680/2008, HG nr. 753/2008, HG nr. 797/2012); ▪ două scheme de ajutor de stat deschise pentru emiterea de acorduri pentru finanțare, instituite prin HG nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, cu modificările și completările ulterioare și HG nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, cu modificările și completările ulterioare;
♦ Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM Invest România. Se are în vedere acordarea de garanții de stat, prin intermediul FNGCIMM, pentru creditele bancare pentru capital de lucru și credite de investiții contractate. Se are în vedere garantarea a 50% din valoarea finanțării, cu excepția proiectelor de centre de agreement pentru care procentajul de garantare este de 80%. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar este de 10 000 000 lei, iar valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși 5 000 000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10 000 000 lei pentru creditele de investiții. Durata maximă a finanțării este de 120 luni, în cazul creditelor pentru investiții, și de cel mult 24 luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Liniile de credit pot fi prelungite cu maximum 24 luni.
Stimulente și sprijin
Prin intermediul măsurilor de sprijin de natura ajutorului de stat, cu respectarea reglementărilor comunitare în domeniu, se urmăresc, cu predilecţie, următoarele direcţii de acţiune:
▪ selectarea investiţiilor cu real impact asupra dezvoltării regionale prin crearea de locuri de muncă şi, implicit, creşterea contribuţiilor întreprinderilor finanţate prin plata de taxe şi impozite la bugetul general consolidat al statului, precum şi la bugetele locale;
▪ alocarea eficientă şi transparentă a resurselor bugetare prin politica ajutorului de stat, conform prevederilor comunitare şi naţionale în domeniu;
▪ îmbunătăţirea planificării activităţii de analiză şi control în vederea eficientizării emiterii acordurilor de finanţare şi efectuării plăţilor, îmbunătăţirea comunicării cu mediul de afaceri;
▪ sprijinirea tuturor întreprinderilor care realizează investiţii şi creează locuri de muncă, participând, astfel, activ la reducerea decalajelor economice dintre regiuni şi la scăderea şomajului;
▪ majorarea cifrei de afaceri prin dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor mari şi IMM-urilor, respectiv consolidarea poziţiilor de piaţă ale furnizorilor de active, materii prime, materiale.
În vederea realizării acestor obiective strategice, se va acţiona în direcţia promovării unor investiţii publice, în special în infrastructură, orientate spre diminuarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană.
În domeniul transporturilor, priorităţile strategice la capitolul infrastructură şi servicii, pentru perioada 2019 - 2022, vizează: coeziunea teritorială, asigurându-se interconectarea teritoriului național la rutele internaționale, precum și interconectivitatea regională, asigurându-se infrastructura de bază necesarului economiilor moderne de transport; eficiența, prin eliminarea blocajelor și întârzierilor cu impact asupra mediului economic și social; durabilitatea, prin promovarea și introducerea mijloacelor inteligente de transport, puțin poluante, contribuind, astfel, la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Master Planul General de Transport (MPGT) elaborat pentru perioada până în 2020 și 2030 furnizează elementele necesare pentru prioritizarea investițiilor în domeniul transportului, pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), pe baza unei analize multicriteriale.
♦ Infiinţarea Fondului de Dezvoltare și Investiţii gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare, cum sunt: sănătate, educație, apă-canalizare, reţea de energie electrică, reţea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuinţe. De asemenea, Fondul se utilizează şi pentru finanțarea proiectelor de investiții ale universităţilor. Finanțarea acestor proiecte se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond. Sursa de finanțare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului în limita sumei de 10 000 milioane euro echivalent lei calculat la cursul de schimb al BNR la data intrării în vigoare a actului normativ, pe un interval de 20 de ani. Investițiile eligibile a fi finanțate din Fond sunt cele noi, precum și extinderea/finalizarea celor existente, constând în construcţii, modernizări şi dotări. Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale şi universităţile beneficiare de granturi din Fond au obligaţia de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuţia proprie la proiect.
♦ Pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost instituită etapa a II-a, urmărindu-se, mai întâi, repartizarea echilibrată a fondurilor de la bugetul de stat pe județe, pe bază de indicatori, iar apoi, alocarea acestora în interiorul județelor, în mai mulți pași, luându-se în considerare principii directoare pentru selecția proiectelor. Corelarea surselor de finanțare, evitarea dublei finanțări și armonizarea criteriilor tehnice de selecție pentru proiectele de investiții rămân în atenția MDRAP și în perioada următoare.
Creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune
În document, se menţionează că fondurile europene reprezintă un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestora. Crearea cadrului legislativ și instituțional în domeniul fondurilor structurale şi de coeziune (ESI) va permite creșterea absorbției pe orizontul de referință, cu rol de stimulare a activității economice.
Valoarea aplicațiilor de plată care a fost declarată Comisiei Europene este de 16,73 miliarde euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie curentă de aproximativ 95,23% din alocarea UE pentru perioada 2007 - 2013.
Suma totală primită de România de la Comisia Europeană pentru perioada 2007 - 2013 este de 16,99 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 96,69% din alocarea UE pentru perioada 2007 - 2013, rata rambursărilor fiind de 84,7% din totalul alocat pentru perioada 2007 - 2013.
În exercițiul financiar 2014 - 2020, alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro, din care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune și aproximativ 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună şi Politica Maritimă Integrată.
Autorităţile își propun accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a se ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. În acest scop, se va promova o politică activă de alocare a unor sume importante pentru susţinerea investiţiilor publice prin prioritizarea celor care sunt destinate infrastructurii şi serviciilor, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix. Astfel, sunt prevăzute cheltuieli de investiţii în bugetul general consolidat pentru 2019 în valoare de peste 47 miliarde lei (pentru 2018 se prelimină cheltuirea a 34 miliarde lei), pentru a se ajunge, în 2022, la 48,7 miliarde lei. Ponderea investiţiilor în cheltuielile totale va fi, în 2019, de 12,83% (în 2018 a fost de 10,61%), iar ponderea în PIB va fi, în acest an, de 4,62% faţă de 3,6% în 2018. Cheltuielile de investiţii cuprind alocările aferente programelor cu finanţare din fondurile externe nerambursabile post-aderare, alocările de capital şi cele aferente programelor cu finanţare rambursabilă.
În perioada 2017 - 2022 cheltuielile de investiții s-au situat în permanență peste nivelul deficitului bugetar, deși se constată o adâncire a deficitului în anul 2018. Se propune intrarea pe traiectoria de ajustare începând cu anul în curs.
O altă prioritate o reprezintă îmbunătățirea procesului de evaluare, selecție, prioritizare și implementare a investițiilor publice, pentru a spori absorbția fondurilor europene, în vederea descongestionării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice.
Sectorul companiilor de stat, în curs de relansare și consolidare
Documentul pe care-l prezentăm conţine date relevante referitoare la situaţia actuală şi perspectivele sectorului companiilor de stat, domeniu asupra căruia s-a concentrat şi se concentrează atenţia multor analişti, făcând obiectul unor controverse la care s-a referit deseori şi publicaţia noastră. În consecinţă, menţionăm toate aceste date pentru a avea o bază obiectivă în vederea unor abordări aplicate, la obiect.
Numărul înreprinderilor publice nefinanciare (operatori economici) care au depus, până la începutul anului 2019, situații financiare, este de 1565.
Întreprindele publice au fost grupate astfel:
▪ 334 întreprinderi publice de subordonare centrală. Dintre acestea, 220 au fost active, iar 114 s-au aflat în diverse stadii de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare;
▪ 1231 întreprinderi publice de subordonare locală. Dintre acestea, 1096 au fost active, iar 135 s-au aflat în diverse stadii de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
Principalii indicatori economico-financiari raportați de întreprinderile publice nefinanciare se prezintă astfel:
1. Capitalul propriu al întreprinderilor publice nefinanciare a fost în sumă totală de 60,96 miliarde lei şi reprezintă 7,10 % din Produsul Intern Brut (PIB), din care capitalul propriu al întreprinderilor de subordonare centrală a fost în sumă de 60,93 miliarde lei şi reprezintă 7,10% din PIB, iar capitalul propriu al întreprinderilor publice de subordonare locală a fost în sumă de 0,03 miliarde lei;
2. Activele totale ale întreprinderilor publice nefinanciare s-au situat la 180,80 miliarde lei, din care activele totale ale întreprinderilor publice de subordonare centrală au fost în sumă de 148,83 miliarde lei, iar activele totale ale întreprinderilor publice de subordonare locală în sumă de 31,97 miliarde lei;
3. Datoriile totale (sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an și peste 1 an) ale întreprinderilor publice nefinanciare au fost în sumă totală de 55,13 miliarde lei, din care datoriile totale ale întreprinderilor publice de subordonare centrală au fost în sumă de 39,43 miliarde lei, iar datoriile totale ale întreprinderilor publice de subordonare locală au fost în sumă de 15,70 miliarde lei.
▪ Din totalul datoriilor, plăţile restante ale întreprinderilor publice nefinanciare au fost în sumă totală de 23,87 miliarde lei şi reprezintă 2,78% din PIB. Dintre acestea, plăţile restante ale întreprinderilor publice de subordonare centrală au fost în sumă de 15,85 miliarde lei şi reprezintă 1,84% din PIB, iar plăţile restante ale întreprinderilor de subordonare locală au fost în sumă de 8,02 miliarde lei şi reprezintă 0,93% din PIB.
▪ Din totalul plăţilor restante ale întreprinderilor de subordonare centrală, suma de 3,89 miliarde lei a fost înregistrată de 220 întreprinderi publice active şi suma de 11,96 miliarde lei a fost înregistrată de 114 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
▪ Din totalul plăţilor restante ale întreprinderilor de subordonare locală, suma de 1,13 miliarde lei a fost înregistrată de 1096 întreprinderi publice active, suma de 6,89 miliarde lei a fost înregistrată de 135 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
4. Gradul de îndatorare calculat conform formulei (Total Datorii/Total Active) al întreprinderilor publice nefinanciare a fost de 30,49%, din care întreprinderile publice de subordonare centrală înregistrează un grad de îndatorare de 26,50%, iar întreprinderile publice de subordonare locală înregistrează un grad de îndatorare de 49,10%.
5. Referitor la pierderea brută / profitul brut înregistrat de întreprinderile publice nefinanciare în anul 2017, din analiza datelor se desprind următoarele:
a) Din cele 334 întreprinderi publice de subordonare centrală, 209 au înregistrat profit brut în sumă totală de 9,47 miliarde lei, reprezentând 1,10% din PIB, iar 125 au consemnat pierdere brută în sumă totală de 1,50 miliarde lei reprezentând 0,17% din PIB;
b) Din cele 1231 de întreprinderi publice de subordonare locală, 700 au înregistrat profit brut în sumă totală de 0,58 miliarde lei, reprezentând 0,07% din PIB, iar 531 au consemnat pierdere brută în sumă totală de 0,45 miliarde lei reprezentând 0,05% din PIB.
6. Valoarea participațiilor statului la întreprinderile publice nefinanciare de subordonare centrală care au depus situațiile financiare pentru anul 2017 a fost în sumă totală de 27,94 miliarde lei, din care participațiile directe au fost în sumă de 26,41 miliarde lei și participațiile indirecte au totalizat 1,53 miliarde lei.
La nivel central au fost monitorizate 405 întreprinderi publice nefinanciare de subordonare centrală care au înregistrat, la finele anului 2017, plăţi restante în sumă totală de 15,24 miliarde lei şi rezultat brut în sumă totală de 7,80 miliarde lei.
Din cele 405 întreprinderi publice de subordonare centrală, plățile restante în sumă de 3,97 miliarde lei au fost înregistrate de 220 întreprinderi publice active, şi cele în sumă de 11,27 miliarde lei au fost înregistrate de 185 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
De asemenea au fost monitorizate şi 1441 întreprinderi publice nefinanciare de subordonare locală care au înregistrat la finele anului 2017 plăţi restante în sumă totală de 8,47 miliarde lei şi rezultat brut în sumă totală de 0,32 miliarde lei.
Din cele 1441 întreprinderi publice de subordonare locală, plățile restante în sumă de 1,15 miliarde lei au fost înregistrate de 1228 întreprinderi publice active şi suma de 7,32 miliarde lei a fost consemnată de 213 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
În ceea ce privește principalii indicatori economico-financiari raportați de întreprinderile publice financiare, se cere menţionat în special faptul că statul deține capital social în proporție majoritară sau integrală în 7 întreprinderi publice financiare. Astfel:
▪ Capitalul propriu al acestora a fost în sumă totală de 3,27 miliarde lei şi reprezintă 0,38% din PIB;
▪ Activele totale au fost în sumă totală de 39,06 miliarde lei;
▪ Datoriile totale (sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an și peste 1 an) au fost în sumă toală de 33,97 miliarde lei;
▪ Gradul de îndatorare calculat conform formulei (Total Datorii /Total Active) a fost de 86,96%;
▪ Profitul brut a fost în sumă totală de 0,26 miliarde lei şi reprezintă 0,03% din PIB;
▪ Valoarea participațiilor statului a fost în sumă totală de 2,96 miliarde lei, din care participațiile directe au fost în sumă de 2,88 miliarde lei și participațiile indirecte au fost în sumă de 0,08 miliarde lei;
▪ PIB-ul folosit este de 858,7 miliarde lei (potrivit proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2018 - 2022, prognoza intermediară de vară 2018 - sursa Comisia Națională de Strategie și Prognoză).
(Va urma)
Alte articole




