Diminuarea decalajelor economice si sociale, prioritate nationala
Data: 1-15 martie 2020 2020
Întreaga evoluţie a României confirmă şi reconfirmă că, printre preocupările majore ale comunităţii inginereşti, se află acţiunea continuă, sistematică îndreptată spre diminuarea decalajelor economico-sociale. Primul reper, care face legătura organică dintre stările de fapt din România și cele de la nivelul Uniunii Europene, este produsul intern brut în profil teritorial. Dacă Bucureștiul se situează la cota de 144% față de media comunitară, Regiunea de dezvoltare Nord-Est abia dacă ajunge la 39%.
Sigur, procesele de accelerare a creșterii economice trebuie percepute și evaluate în mișcare, în dinamică. În perioada post-criză, economia românească a înregistrat unul dintre cele mai înalte ritmuri de creștere, însă la nivelul regiunilor de dezvoltare decalajele s-au adâncit.
În acest context, un indicator expresiv îl constituie, cum bine se știe, volumul cifrei de afaceri sau, în limbajul curent, dimensiunile business-ului la nivel județean. Capitala a depășit cifra de afaceri de 570 miliarde lei și a influențat decisiv și evoluțiile din județul Ilfov, care a ajuns la o cifră de afaceri de 80 miliarde lei.
Un clasament la scară națională clarifică și ceea ce, uneori, percepția publică, inclusiv cea a analiștilor, a acreditat de mai mult timp, sedimentându-se o serie de veritabile mituri.
Bunăoară, nu județul Cluj se află pe podium după București și Ilfov, ci Timișul, cu o cifră de afaceri de peste 66 miliarde lei. Dar Clujul se află și în urma județului Argeș, în care business-ul depășește, ca volum, 59 miliarde lei. Nici Brașovul nu se află după Cluj, deoarece Constanța îl întrece prin atingerea unei cifre de afaceri de 50 miliarde lei, față de 47,6 miliarde lei. La polul opus, nu găsim un județ din regiunea Nord-Est, cum ne-am fi așteptat, ci Mehedinți, cu numai 2,9 miliarde lei, față de Vaslui, cu 6,6 miliarde lei.
Evident, decalajele nu se pot diminua decât prin imprimarea unui ritm de creștere mai accelerat în regiunile de dezvoltare și județele rămase în urmă. Din acest motiv, prezintă interes un anume fapt, consemnat în anul precedent. Cele mai înalte ritmuri de creștere au fost înregistrate în județul Neamț, cu 7 procente, precum și în Teleorman şi Bacău, cu peste 6%. E drept, asemenea sporuri nu au determinat o reducere semnificativă a decalajelor, din moment ce județe mai dezvoltate cum sunt Clujul, Ilfovul, Bihorul au avut un spor de produs intern brut între 5 și 6 procente. Cu alte cuvinte, decalajul s-a mărit în raport cu județe precum Ialomița, Olt, Tulcea cu ritmuri de creștere între 2 și 3 procente.
Analizele nu se pot opri la simple constatări, ci presupun aprofundarea unor procese și fenomene în centrul cărora se află, incontestabil, alocările de resurse pentru investiții. Există, neîndoios, un anumit specific local în toate aceste entități, de la tradiții și resursele naturale până la cele de muncă, de la căile de comunicații până la starea de sănătate a populației și gradul de pregătire profesională și culturală. Nu numai investitorii străini, ci și cei autohtoni iau în calcul toate aceste elemente specifice și adoptă decizii în funcție de analizele, de rezultatele abordărilor la obiect, din care nu lipsesc, desigur, factori subiectivi, inclusiv receptivitatea autorităților locale față de exigențele celor care își asumă riscurile inerente procesului decizional în materie de investiții. Pentru a se înlătura cercul vicios care s-a format în timp, a devenit deosebit de presantă stabilirea de priorități, a unor secvențialități în sfera investițiilor publice, mai ales în infrastructură, astfel încât zonele rămase în urmă să fie tot mai atractive. Firește, investitorii privați operează cu instrumentele pieței libere, însă primul impuls a fost, de regulă, dat de politicile publice. La punctul de inflexiune cu sectorul privat se deschide realmente drumul spre un armonios și echilibrat progres economico-social pe întregul teritoriu al țării.
Alte articole


