Importante momente aniversare tehnico-economice in 2020 (III)
Data: 1-15 martie 2020 2020
Continuăm, în numărul de faţă, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică, ce vor fi marcate, în acest an, cu prilejul unor aniversări „rotunde".
130 de ani de la:
▪ Montarea, de către inginerii Alexandru Cottescu şi Mihail H. Romniceanu, în staţia CFR Buftea, a primului aparat de telecomandă centralizată din ţara noastră, pentru manevrarea mecanică a acelor şi a semnalelor de cale ferată din staţii;
▪ Înfiinţarea fabricii de ciment de la Braşov, dotată cu cuptoare verticale, având o producţie anuală iniţială de 400 de vagoane;
▪ Înfiinţarea, de către Regia Monopolurilor Statului, a Navigaţiei Fluviale Române (N.F.R.), prima societate de navigaţie românească, pentru care achiziţionează la început patru şlepuri şi un remorcher, necesar transportului sării spre Serbia. În 1893, N.F.R. a organizat primele transporturi de călători şi mărfuri între Brăila şi Măcin, Brăila şi Sulina, Călăraşi şi Ostrov, Giurgiu şi Rusciuk, Calafat şi Vidin, iar în 1895 a cumpărat, de la societatea austriacă Donau Dampfschiffahrtgesellschaft, vasul Orient (mai târziu redenumit Ştefan cel Mare), la acea vreme cel mai mare vas de călători de pe Dunăre.
125 de ani de la:
▪ Punerea bazelor Societăţii Gazeta matematică şi înfiinţarea primei reviste de matematică din ţara noastră, Gazeta matematică, de către inginerii Ion Ionescu, Andrei Ioachimescu, Vasile Cristescu, cărora li s-a alăturat matematicianul Gheorghe Ţiţeica;
▪ Apariţia Legii minelor, care, prin separarea dreptului de proprietate asupra subsolului de dreptul de proprietate asupra solului se proclama dreptul de proprietate a statului asupra subsolului minier, cu excepţia ţiţeiului, ozocheritei şi asfaltului, lăsate proprietarilor solului;
▪ Construirea liniei de centură a oraşului Bucureşti, care lega forturile de apărare a Capitalei, declarată cetate ; avea un diametru de 22 km şi era dublată de o şosea;
▪ Efectuarea, de către Dimitrie Negreanu, împreună cu Mihail Mureşanu, a primelor măsurători geofizice în ţara noastră şi întocmirea unei hărţi a elementelor magnetice. În acelaşi timp, studiază conductivitatea izvoarelor minerale;
▪ Înfiinţarea, la Bucureşti, a unui observator astronomic militar şi a Institutului Geografic al Armatei, în cadrul căruia au început ridicările geodezice pentru întocmirea unei hărţi de detaliu a ţării noastre, prin măsurarea lungimii a trei baze geodezice: una la Gârla Mare (jud. Mehedinţi), pe malul Dunării, a doua în apropierea oraşului Bucureşti, între Ciorogârla şi Militari, iar a treia la Roman. Totodată, au început lucrările de nivelment de precizie pentru Bucureşti.
120 ani de la:
▪ Obţinerea, de către chimistul Nicolae Teclu, a brevetului de invenţie pentru realizarea becului cu reglare automată a curentului de aer şi gaz, care-i poartă numele. Prin obţinerea unei flăcări cu temperatură mai înaltă, becul Teclu era superior becului Bunsen. A fost introdus în aproape toate laboratoarele de chimie de pe glob;
▪ Darea în exploatare a primei linii electrice trifazate de 25 kV, Sinaia - Câmpina, lungă de 32 km, cu firele de cupru (25 mm2) susţinute pe piloni metalici;
▪ Prezentarea, la Expoziţia internaţională de la Paris, a cimentului fabricat la Brăila. În acelaşi an, România a început să exporte ciment în Bulgaria, Turcia şi Egipt;
▪ Înfiinţarea Serviciului hidraulic al statului, încadrat numai cu ingineri români;
▪ Înregistrarea, sub nr. 1-B, la Serviciul de circulaţie al Capitalei, de către Bazil George Assan, a automobilului său Panhard, fabricat la Liège, având aspectul unei trăsuri fără cai, primul automobil închis care a circulat pe străzile Bucureştiului. Echipat cu un motor cu ardere internă de 15 CP, automobilul se deplasa cu o viteză de 7 - 8 km/h, având bandaje de cauciuc masiv la cele patru roţi şi două faruri luminate cu gaz sau cu lumânări. Deși patru ani mai târziu, în 1904, în ţara noastră existau 51 de automobile, examenul pentru obținerea permisului auto a fost introdus abia în anul 1908.