Pregatirea intreprinderilor europene pentru viitor: o noua strategie industriala pentru o Europa verde, digitala si competitiva la nivel mondial

Comisia Europeană (CE) a prezentat, zilele trecute, o nouă strategie menită să ajute industria europeană să conducă tranziția dublă către neutralitatea climatică și către poziția de lider în domeniul digital. „Strategia urmărește să stimuleze competitivitatea Europei și autonomia sa strategică într-o perioadă de mutații geopolitice și de intensificare a concurenței la nivel mondial", precizează Executivul comunitar, într-un comunicat.

Pachetul de inițiative prezintă o nouă abordare a politicii industriale europene, ancorată solid în valorile și în tradițiile economiei sociale de piață europene. Sunt prevăzute diverse acțiuni menite să sprijine toți actorii din industria europeană, inclusiv întreprinderile mari și mici, întreprinderile nou-înființate inovatoare, centrele de cercetare, prestatorii de servicii, furnizorii și partenerii sociali. O strategie specifică pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) urmărește să reducă birocrația și să ajute numeroasele IMM-uri din Europa să-și desfășoare activitatea la nivelul întregii piețe unice și în afara acesteia, să obțină acces la finanțare și să contribuie la pregătirea tranziției digitale și verzi. Inițiativele prezentate includ, de asemenea, măsuri concrete pentru abordarea barierelor din calea funcționării optime a pieței unice, aceasta fiind cel mai puternic atu al Europei care le poate permite tuturor întreprinderilor din spaţiul comunitar să se dezvolte și să fie competitive atât în Europa, cât și dincolo de granițele acesteia.

„Industria europeană este motorul creșterii și al prosperității Europei. Acest motor funcționează cel mai bine atunci când își valorifică punctele forte: oamenii - cu ideile, talentele, diversitatea și spiritul lor antreprenorial. Acest lucru este mai important ca niciodată, având în vedere că Europa a pornit pe calea unei tranziții verzi și digitale ambițioase într-o lume din ce în ce mai instabilă și mai imprevizibilă. Industria europeană are toate atuurile necesare pentru a conduce această tranziție, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a o sprijini", a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a menţionat: „Europa are cea mai puternică industrie din lume. Întreprinderile noastre - mari și mici - ne asigură locuri de muncă, prosperitate și autonomie strategică. Gestionarea tranziției verzi și digitale și evitarea dependențelor externe într-un nou context geopolitic necesită schimbări radicale, schimbări care trebuie să înceapă acum".

Pachetul privind politica industrială include următoarele inițiative:

O nouă strategie industrială

Pentru a susține poziția de lider a Europei în sectorul industrial, o nouă Strategie industrială va contribui la îndeplinirea a trei priorități-cheie: menținerea competitivității industriei europene la nivel mondial și a unor condiții de concurență echitabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial, asigurarea neutralității climatice a Europei până în 2050 și conturarea viitorului digital al Europei.

Strategia stabilește principalii factori ai transformării industriale a Europei și propune un set cuprinzător de acțiuni viitoare, printre care se numără:

▪ un Plan de acțiune privind proprietatea intelectuală menit să sprijine suveranitatea tehnologică, să promoveze condiții de concurență echitabile la nivel mondial, să combată mai bine furtul de proprietate intelectuală și să adapteze cadrul juridic la tranziția verde și digitală;

▪ întrucât concurența este cel mai bun stimulent pentru întreprinderile europene, revizuirea în curs a normelor UE în materie de concurență, inclusiv evaluarea în curs a procedurilor de control al concentrărilor economice și verificarea adecvării orientărilor privind ajutoarele de stat, va permite UE să dispună de norme adecvate pentru o economie care evoluează rapid, care are un caracter digital din ce în ce mai accentuat și care trebuie să devină mai verde și mai circulară;

▪ este nevoie de concurență loială atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Pe lângă utilizarea optimă a setului său de mecanisme de apărare comercială, până la jumătatea anului 2020 Comisia va adopta o Carte Albă care va aborda efectele de denaturare cauzate de subvențiile străine pe piața unică, precum și accesul întreprinderilor din țări terțe la procedurile de achiziții publice din UE și la fondurile acordate de UE. Problema legată de subvențiile străine va fi abordată într-o propunere de instrument juridic în 2021. Aceste lucrări vor merge mână în mână cu eforturile în curs de consolidare a normelor mondiale privind subvențiile industriale depuse în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, precum și cu acțiunile de combatere a lipsei accesului reciproc la procedurile de achiziții publice din țările terțe;

▪ măsuri cuprinzătoare de modernizare și de decarbonizare a industriilor mari consumatoare de energie, de sprijinire a sectoarelor durabile și de mobilitate inteligentă, de promovare a eficienței energetice și de asigurare a unei aprovizionări suficiente și constante cu energie din surse cu emisii de CO₂ reduse la prețuri competitive;

▪ consolidarea autonomiei industriale și strategice a Europei prin asigurarea aprovizionării cu materii prime critice, prin intermediul unui Plan de acțiune privind materiile prime critice, și cu medicamente, pe baza unei noi Strategii a UE privind produsele farmaceutice, precum și prin sprijinirea dezvoltării infrastructurilor digitale strategice și a tehnologiilor generice esențiale;

▪ o Alianță pentru hidrogen curat, menită să accelereze decarbonizarea industriei și să mențină poziția de lider în sectorul industrial, urmată de alianțe pentru industriile cu emisii reduse de dioxid de carbon, pentru tehnologiile și platformele cloud în domeniul industrial și, respectiv, pentru materiile prime;

▪ noi acte legislative și orientări cu privire la achizițiile publice verzi;

▪ un accent sporit pe inovare, investiții și competențe.

Pe lângă stabilirea unui set cuprinzător de acțiuni, atât la nivel orizontal, cât și pentru tehnologii specifice, Comisia va analiza în mod sistematic riscurile și nevoile diferitelor ecosisteme industriale. În cadrul acestei analize, Comisia va colabora strâns cu un Forum industrial deschis și incluziv, care urmează să fie înființat până în septembrie 2020. Din cadrul Forumului vor face parte reprezentanți ai industriei, inclusiv IMM-uri, întreprinderi mari, parteneri sociali, cercetători, precum și reprezentanți ai statelor membre și ai instituțiilor UE. Atunci când va fi necesar, experți din sectoare specifice vor fi invitați să-și împărtășească cunoștințele. Zilele industriei, organizate în fiecare an de CE, vor continua să reunească toți actorii relevanți.

O nouă strategie pentru IMM-uri

IMM-urile au un rol esențial în structura industrială a Europei, furnizând două din trei locuri de muncă, precum și în asigurarea succesului acestei noi abordări industriale. Potrivit statisticilor, în Europa există 25 milioane de IMM-uri, care generează 50% din PIB-ul Europei. Tot statisticile relevă că 50% din totalul IMM-urilor desfăşoară activităţi de inovare.

Prin această Strategie, Comisia dorește să sprijine și să capaciteze IMM-urile de toate dimensiunile și din toate sectoarele, de la start-up-uri inovatoare la întreprinderi meșteșugărești. Strategia are scopul de a ajuta IMM-urile să conducă dubla tranziție, ceea ce presupune și asigurarea accesului la competențele potrivite.

UE va sprijini IMM-urile în trei domenii esenţiale:

1) Tranziţiile sustenabile şi digitale

În momentul de faţă, 25% dintre IMM-urile din UE oferă produse sau servicii „verzi". De asemenea, 17% dintre firmele mici şi mijlocii din spaţiul comunitar au integrat cu succes tehnologiile digitale, în comparaţie cu 54% dintre întreprinderile mari.

Pe baza noii strategii pentru IMM-uri, vor fi numiți consilieri în materie de sustenabilitate în cadrul Rețelei întreprinderilor europene existente, pentru a ajuta firmele mici şi mijlocii să facă față provocărilor sociale și de mediu și să extindă accesul la competențe. Până la 240 de centre de inovare digitală vor oferi consultanță IMM-urilor cu privire la modalitățile de integrare a inovațiilor digitale în produsele, modelele economice și procesele lor. De asemenea, noul Consiliu European pentru Inovare (CEI) va pune la dispoziție 300 de milioane euro începând de anul viitor pentru a încuraja inovațiile radicale care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde.

2) Desfășurarea activităților în mod liber în cadrul pieței unice și în afara acesteia, în special prin reducerea formalităților administrative

IMM-urile au nevoie de acces extins la piețe. Strategia privind IMM-urile va reduce barierele de pe piața unică și va deschide accesul la finanțare pentru a acoperi investițiile necesare pentru tranziția ecologică și digitală.

▪ În timp ce 80% dintre IMM-urile exportatoare își vând produsele și serviciile pe piața unică, anumite sectoare, precum cel al serviciilor, se confruntă cu mai multe obstacole. Numai 600 000 de IMM-uri exportă mărfuri în afara UE.

În acest context, se intenţionează crearea de parteneriate între regiunile frontaliere pentru a le încuraja ca împreună să îmbunătățească, să alinieze sau să coordoneze, de exemplu, normele și procedurile privind furnizarea transfrontalieră de servicii, detașarea lucrătorilor și utilizarea instrumentelor digitale. Extinderea programului global Erasmus pentru tinerii antreprenori, pentru o dimensiune internațională mai accentuată.

▪ Doar 40 % dintre întreprinderile din UE sunt plătite la timp, aceasta fiind cauza a circa un sfert dintre falimentele IMM-urilor.

În această privinţă, strategia prevede sprijinirea statelor membre în implementarea Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților prin crearea unor instrumente de monitorizare și aplicare.

▪ 78% dintre IMM-uri menționează procedurile administrative complexe ca fiind cel mai important obstacol în desfășurarea activităților pe piața unică.

Acţiunile avute în vedere vizează elaborarea unui standard Start-up Nations la nivelul UE împreună cu statele membre, pentru a accelera dezvoltarea în cadrul pieței unice a IMM-urilor și a start-up-urilor din domeniul înaltei tehnologii.

3) Îmbunătăţirea accesului la finanţare

În momentul de faţă, există câteva obstacole care complică accesul la finanţare.

▪ În prezent, numai 10% din finanțarea externă a IMM-urilor europene provine de pe piețele de capital.

Se au în vedere crearea unui fond pentru ofertele publice inițiale ale IMM-urilor cu investiții canalizate prin intermediul unui nou fond de tip public-privat înființat în cadrul programului InvestEU și lansarea unei inițiative privind finanțarea inteligentă din perspectiva egalității de gen, pentru a stimula finanțarea întreprinderilor și a fondurilor conduse de femei.

▪ Doar 11% dintre întreprinderile din Europa consideră capitalul propriu ca fiind o opțiune viabilă de finanțare, în timp ce doar 1% au utilizat această formă de finanțare. Investițiile cu capital de risc sunt mult mai mici în Europa decât în SUA, iar numărul întreprinderilor în curs de extindere este de trei ori mai mic.

Strategia are în vedere crearea inițiativei ESCALAR, un mecanism de extindere a dimensiunii fondurilor cu capital de risc și de atragere a unui număr mai mare de investiții private, pentru a ajuta întreprinderile cu potențial ridicat să se dezvolte.

În contextul în care IMM-urile ocupă un loc central în transformarea competitivă a Europei, un reprezentant al UE pentru IMM-uri la nivel înalt va filtra inițiativele UE, în colaborare cu părțile interesate din cadrul IMM-urilor, pentru a le semnala Comisiei pe cele care merită o atenție deosebită din perspectiva IMM-urilor. Reprezentantul pentru IMM-uri va prezenta, de asemenea, perspectiva IMM-urilor în cadrul Platformei privind adaptarea la evoluțiile viitoare („Fit for Future").

O piață unică în avantajul întreprinderilor și al consumatorilor

Piața unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei și le oferă întreprinderilor europene o piață internă de mari proporții. Aceasta stimulează concurența și comerțul în cadrul UE și le oferă cetățenilor UE o gamă mai largă de bunuri și servicii și mai multe oportunități antreprenoriale și de încadrare în muncă. De asemenea, asigură întreprinderilor europene efectul de pârghie de care au nevoie pentru a deveni lideri pe scena mondială. Câteva date relevante pentru ceea ce înseamnă piaţa unică relevă crearea a 56 milioane de locuri de muncă la nivel european, precum şi o contribuţie de 8% - 9% la PIB-ul UE. De asemenea, piața unică reprezintă 70% din valoarea exporturilor de mărfuri ale IMM-urilor; 80% din totalul IMM‑urilor exportatoare vând către alte state membre.

Piața unică a redus marjele comerciale și a sporit productivitatea: pentru statele membre ale UE, câștigurile obținute datorită pieței unice se ridică la aproximativ 427 miliarde euro pe an.

Autorii Strategiei subliniază că o mai bună integrare și funcționare a pieței unice ar putea genera creșteri suplimentare în diferite domenii. Astfel, anual, în sectorul produselor prelucrate, creșterea suplimentară ar fi cuprinsă între 183 și 269 de miliarde euro, iar în cel al serviciilor ar aduce 338 miliarde euro în plus, generând împreună o majorare a PIB-ului UE cu aproximativ 12%.

Reprezentanţii Executivului comunitar menţionează că întreprinderile și consumatorii se confruntă în continuare cu obstacole în activitățile lor transfrontaliere. Aceste bariere sunt foarte diferite în ceea ce privește natura lor, impactul și cauzele principale, fiind astfel necesare instrumente de politică diverse pentru eliminarea lor. Astfel, aproape 70 % dintre antreprenori afirmă că piața unică nu este suficient de bine integrată pentru a permite întreprinderii lor să funcționeze și să concureze liber. Beneficiile eliminării barierelor rămase în calea unei piețe unice complet funcționale pentru bunuri și servicii s-ar putea ridica la 713 miliarde euro până la sfârșitul anului 2029.

Raportul privind barierele din cadrul pieței unice, publicat zilele trecute, precizează cauzele profunde ale acestor bariere: normele naționale restrictive și complexe, capacitățile administrative limitate, transpunerea imperfectă a normelor UE și asigurarea inadecvată a respectării acestora.

Pentru a elimina aceste bariere, Comisia a adoptat un Plan de acțiune pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică, ce vizează abordarea obstacolelor care rezultă din încălcarea legislației UE. Planul de acțiune se bazează pe un parteneriat reînnoit între statele membre și Comisie, având în vedere responsabilitatea lor comună de a se asigura că normele privind piața unică sunt respectate și aplicate în mod corespunzător. În acest context, planul de acțiune lansează un Grup operativ comun al Comisiei și al statelor membre care să consolideze cooperarea în domeniul asigurării respectării normelor privind piața unică. La rândul său, Comisia va sprijini autoritățile naționale și locale în eforturile lor de a pune în aplicare în mod corect legislația europeană și nu va ezita să ia măsuri ferme împotriva încălcării normelor privind piața unică.

„Orizont Europa", investiție în și pentru viitorul nostru

Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, și primarul municipiului Cluj-Napoca și membru al Comitetului Regiunilor, Emil Boc, au participat la un dialog cu cetățenii pe tema Orizont Europa: provocări și perspective. Tema centrală a manifestării a fost viitorul program-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, ce va impulsiona impactul științific, economic și societal al fondurilor europene. Orizont Europa investește în modelarea viitorului prin intermediul cercetării și inovării. Programul poate oferi sprijin pentru transformarea provocărilor în oportunități, îmbunătățind astfel viața cotidiană a europenilor. Dialogul cu cetățenii a oferit un excelent forum pentru discuții în ceea ce privește impactul programului și, în special, a principalelor sale noutăți, cum ar fi Consiliul European pentru Inovare sau Misiunile Orizont. 

În introducerea sa, comisarul european Mariya Gabriel a subliniat că „programul are ca scop să ofere Europei un nou impuls pentru o poziționare la nivel global. Orizont Europa are potențialul de a deveni cel mai important și ambițios program UE pentru cercetare și inovare de până acum. Pornim de la succesul programului Orizont 2020 și construim mai departe prin promovarea unui sprijin puternic pentru inovarea avansată prin intermediul Consiliului European pentru inovare, prin crearea unui impact sporit în baza misiunilor de cercetare-inovare și prin raționalizarea peisajului din domeniul parteneriatelor".

Dezbaterea s-a concentrat pe subiecte din domeniul inovării, cercetării, tineretului și start-up-urilor, prin intermediul acestora subliniindu-se oportunitățile concrete care există pentru audiența locală.

Discuțiile s-au axat pe modul în care exodul de creiere poate fi transformat în mobilitatea acestora, pe modalitățile de garantare a justiției sociale, pe importanța participării active a cetățenilor în identificarea priorităților pentru Misiunile Orizont, pe accentul pus pe investițiile în start-up-urile și IMM-urile ce se concentrează pe soluții durabile și tehnologii „verzi", pe construirea unei rețele de orașe europene ce promovează inovarea și pe nevoia de a utiliza mai bine și mai eficient resursele. În mod specific, în domeniul educației, accentul trebuie pus pe creșterea sinergiei cu programul Erasmus+ în contextul îndeplinirii priorităților Pactului ecologic european, pe mărirea gradului de implicare a universităților europene în elaborarea de strategii la nivel european, pe sprijinirea dezvoltării de alianțe între universitățile din UE, pe conexiunea sporită dintre educație, cercetare și inovare pe piața muncii, precum și pe dezvoltarea unui spațiu european al cercetării. Nu în ultimul rând a fost subliniată importanța furnizării și promovării de informații în ceea ce privește oportunitățile existente, fie în termeni de fonduri, fie de alte tipuri, precum și privind rezultatele obținute din acțiunile de cercetare și inovare.

La final, comisarul Mariya Gabriel a trecut în revistă următorii pași din procesul de planificare strategică, care vor defini prioritățile incluse în apelurile de propuneri de proiecte din primii patru ani ai programului Orizont Europa. Înaltul oficial european a confirmat angajamentul Comisiei Europene de a asculta cetățenii, inclusiv tinerii, și de a lua în considerare nevoile lor în procesul de configurare a programului Orizont Europa.

Dialogurile cu cetățenii îi implică pe toți membrii Comisiei Europene și au loc în toate statele membre UE.