Cresterea economica sub impactul pendemiei

În zilele care au trecut de la publicarea comunicatului Institutului Național de Statistică (INS) referitor la prima ediție a datelor provizorii privind evoluția (involuția) produsului intern brut al României (PIB) în anul 2020, în mass-media au apărut numeroase comentarii de un incontestabil interes pentru toți operatorii economici, de fapt, pentru întreaga populație a țării. Este de subliniat că s-a menținut evaluarea privind comprimarea PIB cu 3,9%, comparativ cu 2019.

Cum aproape totul se judecă prin comparații, se impune a examina, cu o deosebită atenție, efectele dublei crize, medicală și economică, asupra principalelor ramuri, așa cum sunt ele menționate în capitolul resurse ale produsului intern brut. De departe, cea mai mare contracție s-a înregistrat în cazul industriei, un minus de două procente la creșterea negativă a PIB. Situația a fost și este gravă, mai ales dacă ținem seama de ponderea industriei în PIB, respectiv 19,7%, adică locul întâi sub aspect structural la scara întregii economii românești. Pandemia COVID-19 a lovit puternic industria în special pe partea cererii, având în vedere mai ales ponderea exportului în această ramură. S-a evidențiat, astfel, poate mai limpede ca oricând până acum, cât de mult depinde industria românească de comerțul cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Îndeosebi criza din Zona Euro a influențat diminuarea exportului de produse industriale fabricate în țară. La mare distanță de industrie, se prezintă reducerea activității în comerțul cu ridicata și amănuntul, o contracție de 0,9% la creșterea negativă a PIB. Și în acest caz, a fost și este importantă ponderea ramurii la formarea PIB, 18%. Agricultura a avut un minus de 0,7% la creșterea PIB, în special ca efect al condițiilor climatice nefavorabile.

Singurele ramuri în care anul pandemiei a adus un plus de creștere economică au fost construcțiile și sectorul IT&C, fiecare cu 0,6%, însă ponderea lor în formarea PIB este relativ mică, 6,8% în economia informatică și 6,6% în domeniul construcțiilor. În rest, un 0,1% pe plus adus de sectorul administrației publice, apărării și altor structuri din sistemul statal, cum ar fi sănătatea și învățământul.

Dacă recurgem tot la comparații, însă de data aceasta doar cu ultimul trimestru din anul trecut, vom constata lesne că a avut loc o anumită revenire a activității în majoritatea ramurilor economiei, industria reducându-și contribuția negativă la creșterea PIB de la 2% la 1,1% pe minus, ceea ce se corelează strâns cu schimbarea ponderii acesteia la formarea PIB de la 19,7% la 21% pe întregul an 2020. Tendințe similare au fost înregistrate și în alte segmente din sfera resurselor de creștere economică.

Pe partea de utilizări, avem de-a face cu diminuări importante ale contribuțiilor la creșterea PIB, cu excepția pozitivă a formării brute de capital fix, cu 1,3 procente, semn că procesul investițional, așa cum o atestă și dinamica sectorului de construcții, a fost menținut și chiar amplificat, ca expresie a conștientizării faptului că, în acest mod, se creează premise pentru o relansare generală a economiei noastre naționale. În celelalte componente - şi în zona utilizării PIB - de la consumul final al gospodăriilor populației, cu un minus de 3,3%, până la diminuarea exportului net de bunuri și servicii cu 4,1%, s-a înregistrat un recul pe toată linia.

Faptul că s-au consemnat și schimbări structurale prezintă o importanță specială, deoarece astfel se prefigurează o serie de noi oportunități, în special la nivel de subramuri, ceea ce este de natură a defini benefic - începând de la bază, în entitățile economice și sociale - direcțiile de acțiune cu cele mai mari șanse de creștere efectivă a PIB. Sub acest aspect, se poate aprecia, cu un grad sporit de încredere, că datele din recentul comunicat al INS sunt un util instrument de lucru prin care diagnoza corectă creează condiții pentru decizii, cu adevărat, eficiente, la toate nivelurile și în toate domeniile.