Doar 10% dintre elevii romani au acces la experiente de invatare practica, prin comparatie cu 61%, in UE

România alocă cei mai puţini bani pe cap de elev care studiază în învăţământul profesional şi tehnologic (IPT), de peste zece ori mai puţin decât media europeană, în condiţiile în care 56% dintre elevii din învăţământul secundar superior sunt înscrişi la licee tehnologice sau şcoli profesionale, potrivit un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE). Astfel, doar 10% dintre elevii români au acces la experienţe de învăţare practică, prin comparaţie cu media de 61% din UE. 

În acest an şcolar, locurile pentru clasa a IX-a la liceele cu profil tehnologic, filiera învăţământ profesional, au fost reduse cu 36%. 

„Învăţarea la locul de muncă - aşa cum sunt, de exemplu, stagiile de practică şi ucenicia elevilor la un angajator - reprezintă o componentă centrală a învăţământului profesional şi tehnologic care are urgent nevoie de finanţare, prevederile legii privind practica elevilor şi studenţilor nefiind aplicate nici la 15 ani de la promulgarea acesteia", susţin autorii studiului. 

Autorii analizei relevă că autorităţile nu au elaborat nici până acum normele relevante de aplicare pentru Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor, care prevede o subvenţie financiară suplimentară echivalentă cu 5% din alocaţia anuală per elev pentru unităţile şi instituţiile de învăţământ care organizează educaţie practică. Aceste sume pot fi utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii. Deşi există aceste prevederi legale, o mare parte din liceele intervievate de către CRPE au declarat că nu au accesat astfel de fonduri. 

De asemenea, pentru unele materii din curriculumul acestor instituţii de învăţământ nu există resurse esenţiale, cum ar fi manualele. 

„Deşi învăţământul profesional şi tehnologic în ansamblul său - de la liceele tehnologice la şcolile profesionale şi postliceale - reprezintă la nivel declarativ o prioritate a sistemului de învăţământ din România, în realitate decizia politică merge în sens invers: pentru actualul an şcolar, numărul locurilor disponibile în clasa a IX-a la liceele cu profil tehnologic a fost redus cu peste o treime (36%), şubrezind şi mai mult această parte importantă a infrastructurii educaţionale naţionale care sunt liceele tehnologice. Efectul pe termen mediu şi lung este periclitarea viitorului învăţământului secundar (de nivel liceal şi postliceal) cu profil tehnic, cu impact asupra ratei şomajului în rândul generaţiilor viitoare şi a dezvoltării economice a României, în contextul în care mai bine de jumătate din efectivul total de elevi din învăţământul secundar superior învaţă în licee tehnologice şi şcoli profesionale", a afirmat Alexandra Popa, director executiv al CRPE. 

Studiul arată că deşi formarea practică este obligatorie în învăţământul profesional şi tehnic, în realitate aceasta este ignorată de aproape toţi factorii care ar trebui să îi asigure succesul. 

Datele din noul raport al CRPE relevă - așa cum am menționat - că doar 10% dintre elevii români au acces la experienţe de învăţare la locul de muncă, prin comparaţie cu media de 61% a elevilor din învăţământul tehnologic din statele Uniunii Europene. Potrivit unui raport din 2014 al Institutului Federal pentru Formare şi Educaţie Profesională din Germania (Bundesinstitut für Berufsbildung, BiBB), în statul german, elevii înscrişi în învăţământul tehnic liceal învaţă în general o zi la şcoală şi patru în sistem dual, la angajator, fiind parte a Contractului colectiv de muncă şi plătiţi ca atare, remuneraţia ridicându-se la momentul respectiv la circa o treime din salariul unui muncitor calificat. 

Totodată, raportul arată că elevii care au beneficiat de instruire practică în cursul unor stagii, perioade de ucenicie sau în alte forme de învăţare la locul de muncă îşi găsesc mult mai uşor un loc de muncă, în medie într-un interval de mai puţin de două luni, comparativ cu peste 20 de luni în cazul absolvenţilor care s-au pregătit exclusiv în şcoală. 

În 2020, 16% dintre aceşti elevi nu au participat la stagii sau ore de formare practică, cu toate că acestea sunt obligatorii pentru a promova în următorul an şcolar. Dintre elevii care au participat, 42% au făcut practică doar în cadrul şcolii şi 57% au ajuns şi la agenţi economici. 

Din păcate, implicarea mediului economic în oferirea de oportunităţi de educaţie practică pentru elevii din învăţământul tehnologic este redusă. Situaţia contrastează cu cea din Germania, de exemplu, unde, potrivit BiBB, 38% dintre întreprinderile mici oferă stagii de practică, ponderea urcând la 87% din firmele de dimensiuni mijlocii, în timp ce practic toate companiile mari formează elevi în stagii de practică sau ucenicie (învăţământ dual).