Increderea in economie, factor propulsor al progresului
Data: 1-15 martie 2023
Cea mai recentă sinteză a opiniilor managerilor, publicată de Institutul Național de Statistică (INS), privind principalele tendințe din economia românească, are ca orizont finalul primei treimi a anului 2023. Elementul cel mai expresiv în acest demers sociologic îl constituie identificarea majorității opiniilor care anticipează o relativă stabilitate a activității în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii. Un punct de vedere identic vizează și stabilitatea relativă a numărului de salariați, de data aceasta, în toate cele patru domenii supuse sondajului, adică și în industria prelucrătoare. În schimb, tot în cazul tuturor ramurilor, se anticipează creșterea prețurilor, proces mai accentuat în comerțul cu amănuntul.
Punctele de vedere ale managerilor, ale întreprinzătorilor au un grad înalt de relevanță, deoarece, la nivelul micro, se simte cel mai bine pulsul lumii afacerilor, al economiei, în general. De aceea, prezintă interes și dezbaterile din ultimul timp la care factorii decidenți din firme evaluează rezultatele înregistrate și se pronunță, în cunoștință de cauză, asupra perspectivelor activității proprii într-un context mai larg, regional, național, european și chiar mondial, dată fiind ponderea tot mai mare a comerțului internațional în activitatea respectivelor firme.
În pofida diversității opiniilor, este posibil să se elaboreze sinteze din care să se desprindă curentele predominante de gândire și acțiune. Astfel, principala predicție atestă încrederea respondenților, a participanților că în acest an vom avea, în continuare, o creștere economică semnificativă, însă, cu un ritm mai lent, comparativ cu 2022. Între factorii care vor determina sporirea Produsului Intern Brut sunt menționați, cu frecvența cea mai mare, cei care vizează revirimentul în construcții, efectul propagat al noilor investiții, plafonarea prețurilor la energie, îmbunătățirea procesului de accesare și de utilizare a fondurilor europene nerambursabile. În privința dificultăților, acestea se localizează mai ales în sfera resurselor umane, insuficiente numeric și deficitare calitativ, precum și rata încă mare a inflației.
Este de remarcat o oarecare simetrie între curentele de idei, de opinii, la nivelul micro, cu cel macro. În acest sens, reținem, din nou, rezultatele investigațiilor operate sistematic de Asociația CFA România. Nota caracteristică a celui mai recent sondaj al acestei Asociații o constituie relevarea optimismului prudent al anticipațiilor. Reamintim că investigațiile CFA România sunt focalizate pe stabilirea gradului de încredere macroeconomică, grad rezultat dintr-un complex de criterii și indicatori la care ne-am referit în precedentele comentarii. Important este că respectivul indicator a crescut cu 5,4 puncte, ajungând la valoarea totală de 43,3 puncte. O detaliere pe domenii atestă îmbunătățirea predicțiilor referitoare la creșterea economică, la reducerea ratei inflației, la accelerarea investițiilor. În ceea ce privește cursul de schimb leu/euro, se preconizează o ușoară depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni, însă creșteri mai accentuate și cu efecte nedorite privesc deficitul comercial și deficitul bugetar, precum și datoria externă.
Sigur, timpul va confirma sau va infirma unele predicții, va determina operarea unor modificări și completări, însă faptul că a crescut încrederea în economia românească este prin el însuși deosebit de semnificativ. Fără să negăm importanța datelor obiective din economie, se impune a evalua corect și stările de spirit, mai ales ale managerilor, ale întreprinzătorilor. Încrederea, ca și în alte domenii, se dovedește a fi un factor propulsor al progresului, dar mai ales în lumea business-ului reprezintă condiția decisivă a succesului.