Stiinta si egalitatea de gen. Elisa Leonida Zamfirescu - prima femeie membru al AGIR
Data: 1-15 martie 2023
La sediul central al AGIR din Calea Victoriei nr. 118 a avut loc o conferință dedicată Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor cu activitate în Domeniul Științei și, în egală măsură, Elisei Leonida Zamfirescu, personalitate pe care UNESCO o menționează în Calendarul anului 2023. În deschiderea manifestării, președintele AGIR, Mihai Mihăiță, a prezentat comunicarea intitulată „Știința și egalitatea de gen. Elisa Leonida Zamfirescu - prima femeie membru al AGIR". De asemenea, Adrian Iulian Pantia, asist. cercet. șt. la Institutul Geologic al României, a susținut expunerea „O viață devenită legendă: Elisa Leonida Zamfirescu" (pe care o vom prezenta într-un număr viitor al publicației noastre).
În paginile de față, prezentăm comunicarea susținută de președintele AGIR.
Un drept fundamental al omului, o cauză a întregii umanități
Egalitatea de gen a fost totdeauna o problemă centrală pentru Organizația Națiunilor Unite (ONU). Femeile și fetele reprezintă jumătate din populația lumii și, prin urmare, jumătate din potențialul acesteia. Egalitatea de gen, pe lângă faptul că reprezintă un drept fundamental al omului, este esențială pentru realizarea unor societăți pașnice, cu potențial uman deplin și dezvoltare durabilă.
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) este una dintre cele 16 agenții specializate din sistemul Organizației Națiunilor Unite (ONU). România i s-a alăturat la 27 iulie 1956. Misiunea declarată a UNESCO este să contribuie la promovarea păcii și securității în lume prin intermediul educației, științei și culturii, în vederea consolidării cooperării internaționale, respectării drepturilor fundamentale ale omului, fără restricții de rasă, sex, limbă sau religie. În prezent, Organizația își definește strategia și activitatea în baza a 17 obiective de dezvoltare durabilă cuprinse în Agenda 2030. România este un partener stabil al UNESCO în atingerea obiectivelor sale strategice, fiind un membru activ al tuturor celor șapte convenții culturale UNESCO.
La 22 decembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a decis să proclame ziua de 11 februarie Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor cu activitate în Domeniul Științei.
Ajunsă la a 8-a ediție, Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor cu activitate în Domeniul Științei a avut ecou la nivel mondial, fiind organizate numeroase evenimente în jurul datei de 11 februarie.
În acest an, Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor cu activitate în Domeniul Științei s-a concentrat asupra rolului acestora în ceea ce privește Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) în revizuire la viitorul Forum Politic la Nivel Înalt din 2023, și anume ODD 6 (apă curată și sanitație), ODD 7 (energie accesibilă și curată), ODD 9 (industrie, inovare și infrastructură), ODD 11 (orașe și comunități durabile) și ODD 17 (parteneriate pentru realizarea obiectivelor).
Un decalaj semnificativ de gen a persistat de-a lungul anilor la toate nivelurile disciplinelor de știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) din întreaga lume. Chiar dacă femeile au făcut progrese extraordinare în direcția creșterii accesului lor la învățământul superior, ele sunt încă subreprezentate în aceste domenii.
Femeile rămân o minoritate în tehnologia informației digitale, calcul, fizică, matematică și inginerie. Acestea sunt domeniile care conduc revoluția digitală și, prin urmare, multe dintre locurile de muncă de mâine. Ele primesc de obicei burse de cercetare mai mici decât colegii lor de sex masculin și, deși reprezintă o treime din toți cercetătorii, doar 12% dintre membrii academiilor naționale de știință sunt femei. În domenii de ultimă oră, cum ar fi inteligența artificială, doar unul din cinci profesioniști este femeie.
În ciuda lipsei de competențe în majoritatea domeniilor tehnologice care au condus la a patra revoluție industrială, femeile reprezintă în continuare doar 28% dintre absolvenții de inginerie și 40% dintre absolvenții de informatică.
Femeile cercetător tind să aibă cariere mai scurte și mai puțin bine plătite. Munca lor este subreprezentată în reviste de mare profil și sunt adesea trecute cu vederea pentru promovare.
Plan european pentru încurajarea angajării femeilor în cercetarea științifică
Comisia Europeană acționează pentru a atinge egalitatea de gen și în domeniul ocupării forței de muncă. Una dintre măsurile implementate pentru încurajarea angajării femeilor în cercetare este adoptarea Planului pentru egalitatea de gen. Pentru ca o organizație să fie eligibilă pentru finanțarea Orizont Europa, trebuie să respecte cerințele obligatorii legate de proces (cum ar fi să aibă resurse dedicate și să sprijine formarea și dezvoltarea capacităților pentru personal). Potrivit Comisiei, acest lucru va contribui la asigurarea faptului că cercetarea ia în considerare diferențele de sex și gen și, prin urmare, face ca noile produse și servicii să fie mai relevante și mai benefice pentru întreaga societate.
Acest plan este menit să abordeze problema subreprezentării femeilor în unele domenii de cercetare, după cum arată cele mai recente date din Raportul de progres al Spațiului European de Cercetare (SEC) și publicația She
Figures.
Cele mai recente date privind egalitatea de gen în educație, cercetare și inovare în Europa sunt prezentate în publicația She Figures 2021. Din 2003, raportul emblematic „She Figures" a fost publicat o dată la trei ani de către Comisia Europeană.
Datele evidențiază faptul că punerea în aplicare în întreaga UE este inegală, iar barierele structurale în calea egalității de gen în organizațiile de cercetare și inovare persistă. Femeile dețin 53,7% din diplomele de învățământ superior din UE, dar doar 41,3% sunt oameni de știință sau ingineri angajați.
Datele privind ocuparea forței de muncă și implicarea în cercetarea la nivel înalt sunt și mai îngrijorătoare: femeile reprezintă doar 26,2% dintre cei care ocupă poziții academice de top și mai puțin de 10% dintre brevete sunt deținute de femei.
Potrivit celui mai recent studiu She Figures, femeile reprezintă doar 24,9% dintre profesioniștii care desfășoară activități independente în profesii tehnice, precum știință, inginerie sau TIC. Decalajul este deosebit de mare în domeniul tehnologiei. Numai unul din trei absolvenți de studii superioare STEM este femeie, iar femeile reprezintă doar 20% dintre absolvenții TIC. A existat o creștere mică a ponderii femeilor din știință și inginerie în UE, de la 39% în 2011 la 41% în 2020. Între 2015 și 2019, numărul femeilor a crescut, în medie, într-un ritm mediu mai rapid decât numărul bărbaților în toate categoriile de muncă științifice și tehnice. Să sperăm că, în viitor, egalitatea de gen va fi normalul și nu vom mai fi surprinși când 50% (sau mai mult) dintre cercetătorii dintr-un proiect sunt femei.
Viziune strategică și obiective ale practicii nemijlocite
Comisia Europeană a publicat ediția anului 2022 a Raportului privind performanțele din domeniul științei, al cercetării și al inovării, care analizează performanța UE în materie de inovare în context global.
Din acest raport reiese, printre altele, că nivelurile mai ridicate de productivitate la scară mondială sunt asociate cu o inegalitate mai mică de gen. Într-adevăr, țările în care femeile sunt tratate corect sunt și cele care au performanțe mai bune din punct de vedere economic, iar societățile devin mai productive pe măsură ce tratează femeile în mod just. Au fost utilizate date micro și macro din întreaga lume pentru a evidenția modul în care națiunile eșuează atunci când femeile sunt tratate inegal față de bărbați.
Din studiul relației dintre productivitate și inegalitatea de gen, se confirmă că nivelurile superioare de productivitate sunt asociate cu niveluri mai scăzute ale inegalității de gen. Țările europene sunt, în majoritatea cazurilor, sub limita maximă admisă, ceea ce înseamnă că aplică măsurile cuvenite egalității de gen (graficul 1).
În UE, mai mult de jumătate dintre absolvenții de studii superioare sunt femei. În medie, 57% dintre absolvenții de studii superioare din UE sunt femei. Țara UE cu cea mai mare pondere de femei absolvenți este Polonia, cu doar 34% dintre bărbați absolvenți de studii superioare. Interesant este că Germania are o pondere de 50% împărțită între absolvenții bărbați și femei.
În România, aproximativ 59% dintre absolvenți sunt femei (graficul 2).
Există încă diferențe mari de gen în domeniile de studiu alese în UE. Licențele în inginerie, producție și construcții și în TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) sunt alese predominant de bărbați, în timp ce femeile sunt suprareprezentate în artă și științe umaniste, sănătate și ajutor social și educație. Absolvenții de sex masculin în TIC sunt de aproximativ trei ori mai numeroși decât femeile și același lucru este valabil și pentru absolvenții de inginerie, producție și construcții. Numărul femeilor absolvente în arte și științe umaniste este dublu față de numărul bărbaților absolvenți, în timp ce femeile absolvente în domeniul educației sunt de peste trei ori mai multe decât bărbații absolvenți în domeniu (graficul 3).
Ponderea femeilor din cercetare este în creștere lentă în UE; 33% dintre cercetători sunt femei. Statul membru cu cele mai multe femei în cercetare este Letonia, cu 51% dintre cercetători, în timp ce țara cu cele mai puține este Cehia, cu 21%. Numărul femeilor din cercetare din România este cu 15 procente mai mare decât media europeană, aproximativ 48% din totalul cercetătorilor români (graficul 4).
În ceea ce privește cercetarea sectorială a diferențelor, se observă că marea majoritate a a femeilor din cercetare sunt în sectorul medical și sănătate, și mai puține în inginerie și tehnologie (graficul 5).
Atragerea mai multor femei către studii tehnice și, ulterior, dezvoltarea carierei în TIC, pot ajuta la satisfacerea cererii în sectoare economice importante din punct de vedere strategic. În 2021, Comisia a continuat să monitorizeze progresul către obiectivele conexe și evaluează performanța statelor membre. În special, cel mai recent studiu confirmă un decalaj substanțial de gen în abilitățile digitale de specialitate, deși decalajul se reduce în cazul abilităților utilizatorilor de internet. Transformarea digitală a Europei urmărește obiectivul UE de 20 de milioane de specialiști TIC angajați, cu convergență între femei și bărbați, până în 2030.
Acest lucru are o relevanță deosebită, ținând cont de faptul că pandemia COVID-19 a avut un impact major asupra transformării digitale a locului de muncă și a sectorului TIC ca atare, iar modelarea politicilor digitale care să includă genul este o prioritate pentru Comisie, precum și pentru mai multe state membre.
În „prima linie" a progresului științifico-tehnic
Istoria științei românești a fost marcată de activitatea și descoperirile importante ale unor femei. Vi le prezentăm pe câteva dintre ele. Numele lor nu au rămas în memoria colectivă, deși au fost pioniere în domeniile lor de activitate.
Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920 - 2008)
A fost prima femeie neurochirurg din România și este creditată de unele surse drept prima femeie neurochirurg din lume. Invitată într-o emisiune a TVR, cu ani în urmă, doctorița a spus că se consideră prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei, și nu la nivel mondial.
Sofia Ionescu a realizat prima operație pe creier în 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Atunci, potrivit chiar spuselor ei din emisiune, a operat pe creier un copil rănit în urma unui bombardament.
Aurora Gruescu (1914 - 2005)
Anumite surse o creditează ca fiind prima femeie inginer silvicultor din lume. A contribuit la conceperea primului plan de împădurire națională din România, pe o suprafață de 100 000 ha. Era singura persoană de sex feminin între 130 de colegi bărbați de la facultate. A condus lucrările de combatere aviochimică Tratament modern al plantelor cu substanțe chimice împrăștiate din avion, a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul Bucureștiului.
După Revoluție, a devenit membru de onoare al Asociației Generale a Inginerilor din România și al Societății „Progresul Silvic", filiala Prahova. A fost nominalizată de The American Biographical Institute pentru titlul de personalitate a anului 1997.
Silvia Creangă (1894 - 1952)
A studiat matematica la Facultatea de Științe din Iași și este cunoscută ca prima femeie din România cu titlul de doctor în această disciplină. Între anii 1920 - 1944, a predat la Liceul „Oltea Doamna", unde a inspirat câteva eleve care vor deveni, mai târziu, matematiciene apreciate. A scris mai multe articole de analiză matematică și o culegere de probleme.
Florica Bagdasar (1901 - 1978)
Ministerul Sănătății a dat, în 1946, prima femeie ministru din România. Florica Bagdasar a devenit ministru într-un context tragic, în urma decesului soțului și partenerului său de profesie, neurochirurgul Dimitrie Bagdasar. A absolvit Medicina în 1925 și s-a specializat în neuropsihiatrie infantilă. În 1927, împreună cu soțul ei, a plecat la studii în Statele Unite, unde a urmat cursuri de sănătate publică la Harvard și a primit bursa Rockefeller. Întorși în țară, cei doi soți au inaugurat prima clinică de neurochirurgie din România. Centrul de Igienă Mintală din București, pe care-l înființează în 1946, și toate celelalte activități ale sale, printre care un Abecedar original, simplificat și conceput astfel încât să fie ușor de asimilat de către copii, au fost puternic influențate de vizita în America și conceptele moderne - educaționale și științifice - descoperite acolo. Fiica ei, Alexandra Bellow, este o matematiciană cunoscută în SUA, care a adus contribuții la domeniile teoriei ergodice, probabilității și analizei. A fost căsătorită cu scriitorul Saul Bellow, câștigător al Premiului Nobel, care, într-o vizită în România, a documentat viața Floricăi Bagdasar, pe care a transformat-o în personaj în romanul său, Iarna Decanului.
Ștefania Mărăcineanu (1882 - 1944)
Chimistă și fiziciană română recunoscută internațional, a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii. A urmat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice, absolvită în 1910. A primit o bursă în 1922 și așa a ajuns să participe la cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În 1924, și-a susținut lucrarea de doctorat pentru care a primit calificativul Très Honorable. A rămas la Paris pentru încă șase ani și a observat, în timpul cercetărilor sale, că timpul de înjumătățire a poloniului pare să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Particulele alfa emise de poloniu ar transforma materialul substratului într-un element radioactiv, a spus Ștefania Mărăcineanu despre fenomenul descoperit. În 1930, s-a întors în România, la Universitatea din București, și a înființat primul Laborator de Radioactivitate din țara noastră. A urmat un moment controversat în cariera sa. În 1935, soții Frédéric Joliot-Curie și Irène Joliot-Curie au primit Premiul Nobel în chimie pentru descoperirea radioactivității artificiale. Însă, potrivit Ștefaniei Mărăcineanu, Irène Joliot-Curie folosise o mare parte din observațiile de lucru referitoare la radioactivitatea artificială făcute de româncă, fără să o menționeze pe aceasta. Mărăcineanu a susținut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris, iar ziarele vremii au dedicat articole ample acestei controverse. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România. Profesia i-a fost fatală: s-a îmbolnăvit de o formă de cancer cauzată de iradieri și s-a stins din viață la 15 august 1944.
Virginia Andreescu Haret (1894 - 1962)
Multe dintre clădirile Bucureștiului modern poartă semnătura Virginiei Andreescu Haret, considerată prima femeie arhitect din România și, după anumite surse, a patra din lume. Ea a realizat proiectele pentru construcția primelor blocuri din beton armat de pe Calea Victoriei și pentru Liceul „Dimitrie Cantemir" din București. A fost prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, statut recunoscut prima dată în cadrul celui de-al XVI-lea Congres de Istorie a Științei organizat la București, în 1981. A studiat și Belle-Arte și a creat tablouri în acuarelă, care fac astăzi parte din Colecția de Stampe a Bibliotecii Academiei Române. A moștenit talentul de la pictorul Ion Andreescu, a cărui nepoată de frate a fost.
În interbelic, a reprezentat România la Congresele internaționale de arhitectură la Roma, Paris, Moscova și Bruxelles.
Ana Aslan (1897 - 1988)
A avut o prestigiosă carieră în gerontologie și a fost primul director al primului institut de gerontologie din lume. Este considerată femeia savant ce a găsit leacul tinereții. A elaborat Gerovital H3, medicamentul cu efecte curative asupra îmbătrânirii premature și a bolilor relaționate de vârstă.
Sofia Nădejde (1856 - 1946)
Mamă a șase copii, dar și femeie de carieră, scriitoare și jurnalistă, a militat toată viața cu pasiune și curaj pentru drepturile femeilor. A fost prima femeie din România care a avut dreptul să susțină bacalaureatul într-un liceu de băieți, a condus o revistă literară și a scris primul roman feminist din istoria literaturii române.
A publicat în revista Chestiunea femeii un articol în apărarea femeilor. „Dacă ne luăm doar după mărime (a capului), i-a replicat lui Titu Maiorescu, atunci un hipopotam, care are cu siguranță un creier mai mare ca al omului, e mai deștept decât acesta".
Una dintre fiicele ei, Elena Nădejde-Nubert, a fost una dintre primele femei medic din România.
O familie celebră, o reprezentantă remarcabilă a intelectualității tehnice
Consacrăm un capitol special Elisei Leonida Zamfirescu (1887 -1973), care a devenit o figură reprezentativă a intelectualității tehnice.
Potrivit anumitor surse, a fost prima femeie inginer din România și printre primele din lume. S-a născut într-o familie de intelectuali cu 11 copii. Nu a fost singura celebritate din familie. Unul dintre frați, Gheorghe Leonida, a devenit sculptor și a făcut parte din echipa care a realizat celebra statuie Hristos Mântuitorul, plasată pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro. O altă soră, Adela Leonida-Paul, a fost medic oftalmolog și directoare a Spitalului „Vatra Luminoasă".
Cel mai cunoscut dintre frați este, însă, Dimitrie Leonida, inginer cu realizări remarcabile în domeniul energetic, creatorul Muzeului Tehnic care îi poartă numele, situat în parcul Carol din Capitală.
A devenit prima femeie membru al AGIR în ianuarie 1921, alăturându-se, astfel, soțului său, Constantin Zamfirescu, și fratelui Dimitrie Leonida. A participat la ședințele asociației, a primit din partea unor membri ai asociației recenzii la lucrări proprii, precum cea intitulată Contribuții la studiul bauxitelor din România, apreciată drept un studiu precis, clar, complet și de actualitate (Buletinul AGIR din 1932), a participat la dezbateri pe marginea unor lucrări legate de domeniul său de activitate, una dintre ele fiind Norme de apreciere a bitumurilor și un nou procedeu de obținere a bitumului din țițeiuri parafinoase (Buletinul AGIR din 1937).
La inițiativa Confederației Naționale a Femeilor din România, în 1997, a fost instituit „Premiul Elisa Leonida-Zamfirescu", care se acordă pentru merite în domeniul științei și tehnicii unor personalități feminine. La Muzeul Tehnic din București și la Muzeul Național Geologic sunt panouri din care vizitatorii pot afla biografia și realizările acesteia. Din 1993, strada din București pe care a locuit îi poartă numele. O stradă cu numele Elisei Leonida-Zamfirescu există și la Galați.
Numele Elisei Zamfirescu a inspirat acronimul EELISA al Alianței Europene pentru Inginerie, Educație, Inovație și Știință, care aduce împreună nouă universități din șapte țări (una dintre ele fiind UPB), cu scopul de a promova un model de inginer european care să combine competențele tehnice cu impactul asupra societății.
Prezentarea din site-ul European Engineering Learning Innovation and Science Alliance (EELISA): Este prima alianță a instituțiilor de învățământ superior (școli de inginerie, universități de tehnologie și universități cu spectru complet) din diferite țări din Europa, menită să definească și să implementeze un model comun de inginer european ancorat în societate.
De asemenea, acronimul EELISA aduce un omagiu femeilor inginere prin memoria Elisei Leonida-Zamfirescu (1887 - 1973), una dintre primele femei care a obținut o diplomă de inginerie din lume. Ea a întruchipat, de asemenea, elementele de bază ale Alianței EELISA: a avut un background multicultural și transfrontalier, a contribuit la inginerie cu metode inovatoare de analiză a mineralelor și a avut un angajament social hotărât.
Așadar, considerăm cuvintele omului de știință Marie Skłodowska Curie perfecte pentru a-i încuraja pe toți cei care doresc să urmeze o carieră în știință, chiar dacă mediul nu o permite: „Trebuie să avem perseverență și, mai presus de toate, încredere în noi înșine. Trebuie să credem că suntem înzestrați pentru ceva și că acest lucru trebuie atins".
Surse: https://www.un.org/