Strategia nationala pentru formarea adultilor in perioada 2024 - 2027 (I)
Data: 1-15 martie 2024
♦ Unul dintre obiective este ca, până în 2030, 17,4% dintre adulți
să fi fost implicați în activități de învățare în ultimele 12 luni
După cum am informat într-un număr anterior al publicației noastre, recent a fost aprobată Strategia națională pentru formarea adulților în perioada 2024 - 2027. Actul normativ vizează creșterea participării adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții și îmbunătățirea calității educației și formării lor profesionale prin dezvoltarea competențelor-cheie. Astfel, se preconizează ca, până la sfârșitul anului 2027, rata de participare a adulților să crească la 12%, față de 5,9%, cât este în prezent. Intrarea în vigoare a Strategiei va contribui la îmbunătățirea abilităților, la însușirea de noi cunoștințe, precum și la diversificarea competențelor, ceea ce le va permite să rămână competitivi pe piața muncii.
Strategia a fost elaborată în cadrul unui proiect desfășurat în baza Acordului de grant dintre Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Prezentăm, pe parcursul a două numere din „Univers ingineresc", o serie de elemente de maxim interes pentru comunitatea inginerească, pentru populația activă, în general, incluse în document.
- Credit foto: www.freepik.com
Premise, principii, criterii
O experiență îndelungată atestă că formarea profesională a adulților reprezintă o prioritate la nivel european, iar politicile în domeniu se bazează îndeosebi pe primul principiu enunțat în Pilonul European al Drepturilor Sociale: „Orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața muncii".
Din această perspectivă, se poate aprecia că traversăm o perioadă a tranzițiilor, iar dubla tranziție verde și digitală impune schimbări în dezvoltarea de competențe cu scopul valorificării întregului lor potențial. Piețele muncii se schimbă din cauza îmbătrânirii populației, a proceselor de digitalizare și automatizare tot mai rapide, a dinamicilor lanțurilor de aprovizionare, dar și a libertății de mișcare a forței de muncă. Aceste schimbări afectează inegal diferitele sectoare de activitate, atât la nivel național, cât și regional. În timp ce unele regiuni ale statelor membre se confruntă cu declinuri și transformări economice semnificative, altele sunt caracterizate de inovare și creștere economică.
Criza provocată de pandemia COVID-19 a transformat piața muncii, a accentuat importanța deținerii de competențe digitale și a sporit decalajul digital, a făcut și mai necesară actualizarea competențelor forței de muncă și a demonstrat că sistemele de educație și formare trebuie să fie suficient de flexibile, astfel încât la apariția oricărei perturbări procesele de învățare să nu se oprească. Persistă inegalitățile în privința participării la învățare a adulților, iar pandemia a crescut incongruența în ceea ce privește accesul la formare al tuturor, inclusiv al grupurilor vulnerabile.
Starea de fapt și modalitățile de depășire a dificultăților prezente și viitoare
Conform datelor furnizate de Eurostat cu privire la rata de participare a adulților la activitățile de învățare, în anul 2019, doar 1,3% dintre adulții din România cu vârste cuprinse între 25 - 64 ani, au avut o experiență recentă, în ultimele 4 săptămâni, de învățare, reprezentând cel mai scăzut nivel din UE și semnificativ sub media de 10,8% a UE. În 2020, România a continuat să aibă cea mai scăzută participare a adulților la activitățile de învățare față de celelalte state membre și să se situeze cu mult sub media UE de 9,1%. În 2021, ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 25 - 64 de ani care a participat la educație sau formare a înregistrat un salt față de anii anteriori de 4,9%, dar a rămas în continuare cu mult sub media europeană care este de 10,8%. Și în anul 2022, rata populației adulte, din aceeași categorie de vârstă, care a avut o experiență recentă de învățare s-a îmbunătățit cu 0,5 puncte procentuale (pp) față de anul precedent, când s-a înregistrat 5,4%, dar cu un decalaj semnificativ de 6,5 pp în comparație cu media UE de 11,9%.
- Credit foto: www.freepik.com
Nivelul scăzut de participare la învățare în rândul adulților a condus la deficite persistente de competențe, ceea ce împiedică creșterea economică și îngreunează adaptarea României la o piață a muncii aflată în schimbare rapidă în era digitală. În plus, numărul mic de locuri de muncă care necesită un nivel scăzut de competențe disponibil în țară reprezintă un motiv de îngrijorare pentru perspectivele de carieră ale celor care se află deja pe piața muncii sau care doresc să intre pe această piață, subliniind și mai mult nevoia de perfecționare a populației active. Lipsa resurselor financiare, precum și nivelul scăzut de informații cu privire la programele existente de învățare pe tot parcursul vieții și la oportunitățile de piață au fost identificate ca fiind cauze ale gradului scăzut de utilizare a învățării în rândul adulților.
Declinul participării la învățare în 2019 și 2020 a afectat în egală măsură bărbații și femeile, în vreme ce creșterea privind participarea din anii 2021 și 2022 se datorează în procentaj mai mare bărbaților, 5,2% și 5,6% față de 4,7% și 5,2%.
România se află, de asemenea, aproape de coada clasamentului UE în ceea ce privește proporția persoanelor cu competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază, 31% în 2019, comparativ cu media UE de 56%, conform datelor disponibile.
Autorii Strategiei subliniază că, în acest context provocator în care se depun eforturi pentru redresare economică, trebuie acordată o importanță crescută competențelor transversale, interpersonale și interculturale, competențelor pentru viață, nu doar competențelor profesionale. Competențele-cheie sunt esențiale și garantează o mai mare flexibilitate în adaptarea la piața muncii în continuă schimbare și totodată cresc capacitatea adulților de a se adapta rapid la schimbări ale cererii în materie de competențe pe tot parcursul vieții. Necorelarea între cererea și oferta de competențe și deficitul de competențe reprezintă încă probleme importante pentru piața muncii. Trebuie îmbunătățit sistemul de anticipare a nevoilor în materie de competențe și este necesar să se culeagă date, informații și previziuni actualizate privind nevoile și cererea de competențe de pe piața muncii, inclusiv la nivel local.
- Credit foto: www.freepik.com
Flexibilitate și adaptare la condițiile de loc și timp
Programele de formare profesională a adulților trebuie să fie accesibile, centrate pe nevoile persoanei, permițând parcursuri individuale flexibile, oferindu-le persoanelor competențele necesare pentru a prospera pe piața muncii și în societate. Aceasta implică și dezvoltarea serviciilor de management al carierei și de orientare pe tot parcursul vieții.
Însă, un cadru strategic privind învățarea adulților nu trebuie să se limiteze doar la oferirea de oportunități pentru cei cu calificări reduse. Sfera de adresabilitate trebuie să fie lărgită și către adulții care doresc sau sunt puși în situația de a-și schimba locul de muncă unde fie este nevoie de alte competențe și abilități fie necesită specializări specifice. Modificările structurale din economia unei țări, survenite din cauze diverse și la care Europa, dar nu doar Europa, le-a traversat și încă le traversează, cum ar fi: crize politice, crize pe piețele bancare și financiare, crize sanitare, conflicte armate sau economice, reforme, adoptarea de noi tehnologii, au un efect direct asupra pieței muncii. În consecință, decidenții de politici, mediul academic, asociațiile patronale și sindicale, societatea civilă, în fapt, întreaga societate trebuie să își îndrepte atenția pe înzestrarea forței de muncă disponibilă, dar și potențială, cu capacități adecvate realităților din piața muncii.
Oferirea de programe de ucenicie cât mai multor adulți poate juca un rol important în satisfacerea nevoii angajatorilor de personal calificat și totodată a nevoii adulților aflați în căutarea unui loc de muncă de a ocupa un job și de a dobândi o calificare la locul de muncă.
Creșterea nivelului competențelor profesioniștilor din domeniul formării profesionale a adulților și oferirea de oportunități de dezvoltare permanentă reprezintă priorități în cadrul acestei Strategii pentru a fi finanțate.
Asigurarea calității programelor de formare pentru adulți rămâne un aspect important care impune ca strategiile în materie de informare, orientare și motivare, precum și cele de învățare pe tot parcursul vieții să fie de calitate, incluzive, flexibile și accesibile tuturor. Sectorul formării profesionale a adulților este o responsabilitate împărțită între mai multe părți interesate. Principalele atribuții ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale în domeniul formării profesionale a adulților se întrepătrund cu anumite activități ale Ministerului Educației, de aceea este necesar ca acțiunile în domeniu să fie coordonate și coerente, cu participarea extinsă a tuturor actori-
lor - parteneri sociali, angajatori, mediul de afaceri, furnizori de formare, alte instituții interesate, societatea civilă.
Strategia națională pentru formarea adulților propune alinierea acțiunilor și măsurilor de politici privind piața muncii, educația, formarea, cercetarea, dezvoltarea într-un mod coerent și convergent, pentru a oferi tuturor adulților acces la consiliere, calificare specializare/perfecționare a competențelor necesare pentru tranzițiile actuale și răspuns la provocările actuale, într-o manieră echitabilă și incluzivă, astfel încât nimeni să nu fie exclus.
Perioada de implementare a Strategiei este 2024 - 2027, astfel încât să se poată corela măsurile cuprinse în aceasta cu celelalte măsuri cuprinse în Programul Educație și Ocupare 2021 - 2027, precum și cu alte finanțări din fonduri europene nerambursabile care vor fi accesate în perioada de programare 2021 - 2027.
- Credit foto: www.freepik.com
Contextul european al procesului de învățare formală, non-formală și informală
Prin noua Agendă europeană pentru învățarea adulților (NEAAL) este subliniată necesitatea creșterii semnificative a participării adulților la învățarea formală, non-formală și informală, conturând și o nouă viziune asupra modului în care învățarea adulților ar trebui să se dezvolte în Europa până în anul 2030.
NEAAL 2030 stabilește cinci domenii prioritare, care asigură continuitatea activității și dezvoltarea învățării în rândul adulților.
Domeniul prioritar 1 - Guvernanță - are în vedere cooperarea și parteneriatul dintre părțile interesate la nivel național, regional și local, care ar trebui să răspundă nevoilor cursanților adulți și angajatorilor, inclusiv, dacă este posibil și în funcție de circumstanțele naționale, finanțării eficace și eficiente a inițiativelor de învățare în rândul adulților.
Domeniul prioritar 2 - Furnizarea de oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și utilizarea lor accentuează câteva direcții principale: sensibilizarea adulților cu privire la importanța învățării ca demers întreprins pe tot parcursul vieții; personalizarea demersului formativ prin sisteme eficace de orientare pe tot parcursul vieții, precum și prin sisteme integrate de validare a învățării obținute anterior; previzionarea competențelor cu scopul de a sprijini orientarea pe tot parcursul vieții și planificarea învățării în rândul adulților; stimulente financiare, măsuri compensatorii în vederea creșterii angajamentului angajatorului față de învățarea în rândul adulților; alocarea și utilizarea eficientă a fondurilor de finanțare; monitorizarea cheltuielilor.
Domeniul prioritar 3 - Accesibilitate și flexibilitate subliniază faptul că învățarea în rândul adulților ar trebui să fie caracterizată prin flexibilitate în ceea ce privește timpul, locul, resursele, formele de organizare și punere în aplicare și printr-o varietate de abordări și măsuri pentru a spori participarea, incluziunea și motivația de a învăța.
Domeniul prioritar 4 - Calitate, echitate, incluziune și reușită în învățarea în rândul adulților pune accent pe: profesionalizarea și consolidarea capacităților profesorilor și formatorilor pentru adulți; mobilitatea cursanților adulți, cât și a profesorilor, a formatorilor pentru adulți și a altor părți interesate; promovarea egalității de gen și a solidarității între diferite grupe de vârstă și între culturi și persoane din toate mediile; asigurarea calității furnizorilor de educație și formare pentru adulți și a partenerilor acestora.
- Credit foto: www.freepik.com
Domeniul prioritar 5 - Tranziția verde și tranziția digitală se centrează pe: asigurarea permeabilității și flexibilității între diferitele forme și niveluri de învățare în rândul adulților; dezvoltarea competențelor verzi și digitale necesare.
Țintele stabilite la nivelul UE privind participarea adulților la activități de învățare sunt următoarele: ▪ cel puțin 47% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2025; ▪ cel puțin 60% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2030.
La nivelul UE au fost stabiliți și o serie de indicatori care monitorizează evoluția participării adulților la activități de învățare, astfel: a) Participarea adulților slab calificați la activități de învățare; b) Adulți șomeri cu o experiență de învățare recentă; c) Adulți care au cel puțin competențe digitale de bază.
România a stabilit pentru 2030 obiectivul ca 17,4% dintre adulți să fi fost implicați în activități de învățare în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă o rată de trei ori mai mare decât în 2016.
Reamintim că, la nivelul UE, anul 2023 a fost declarat drept Anul European al Competențelor; în acest context, Comisia Europeană în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, partenerii sociali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, camerele de comerț și industrie, furnizorii de educație și formare, lucrătorii și întreprinderile, își propune să dea un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții, și anume ca cel puțin 60% dintre adulți să participe la formare în fiecare an astfel încât să se atingă o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78%, până în 2030. Potrivit autorilor Strategiei, inițiativa va contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor Busolei pentru dimensiunea digitală 2030, conform cărora cel puțin 80% din adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază și 20 de milioane să lucreze ca specialiști TIC angajați în UE.
În prezent, peste trei sferturi din întreprinderile din UE afirmă că întâmpină dificultăți în a găsi lucrători cu competențele necesare, în timp ce doar 37% din adulți urmează cursuri de formare în mod regulat.
Indicele economiei și societății digitale arată că 4 din 10 adulți și una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispun de competențe digitale de bază. Femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din domeniul tehnologiei, doar 1 din 5 specialiști TIC și 1 din 3 absolvenți de științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) fiind femei.
Contextul național al viziunii prospective
România, la fel ca alte state din UE, se confruntă cu o serie de provocări pe piața muncii determinate în principal de scăderea natalității, îmbătrânirea populației, migrația forței de muncă, sporul natural negativ. În plus, crizele suprapuse din domeniul sanitar, energetic, geopolitic au generat tensiuni suplimentare care necesită acțiuni și măsuri adecvate de contracarare.
Populația activă din punct de vedere economic include persoanele ocupate pe piața muncii și șomerii. Populația activă a României este de 8,18 milioane de persoane, dintre acestea 7,68 milioane de persoane fiind ocupate, iar alte 496 000 de persoane sunt șomeri, în conformitate cu datele recensământului publicate în anul 2022 de Institutul Național de Statistică.
- Credit foto: www.freepik.com
Ponderi majoritare în totalul populației active le dețineau persoanele cu nivel mediu de instruire (63,9%), cele de sex masculin (58,5%) și cele cu domiciliul în mediul urban (57,8%). Dintre persoanele active, 98,9% erau în vârstă de muncă, respectiv 15 - 64 ani.
În funcție de nivelul de instruire, rata de activitate a persoanelor cu nivel superior de educație, universitar de scurtă și lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat și studii postuniversitare este aproape de nivelul maxim, respectiv de 90,3%. Persoanele cu nivel mediu de educație (postliceal de specialitate, liceal, inclusiv treapta I și profesional, complementar sau de ucenici) erau active pe piața muncii în proporție de 67,8%.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă, 15 - 64 ani, a fost, în 2021, de 61,9%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior, respectiv 80,1%, nivelul de educație reducându-se direct proporțional cu cel al gradului de ocupare. Astfel, erau ocupate 54,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 20,9% dintre cele cu nivel scăzut de educație. Deși rata de ocupare a forței de muncă a crescut în ultimii ani, 67,1% în 2021, față de 60,3% în 2016, aceasta este în continuare sub media UE de 73,1%.
Piața muncii din România a devenit tot mai tensionată în ultimii ani, deficite crescânde de forță muncă fiind resimțite în multe sectoare importante ale economiei. Unele dezechilibre ale pieței muncii au fost semnalate cu mult timp în urmă, dar extinderea și persistența lor tinde să se dovedească sistemică, dacă se au în vedere semnalele de alarmă trase de mediul academic și instituțiile financiare internaționale, precum și îngrijorările exprimate de către mediul de afaceri, sindicate și autorități.
Deficitul cantitativ de forță de muncă este generat de factori care țin de: ▪ declinul populației în vârstă de muncă, scăderi ale ratei de activitate (inactivitatea grupurilor marginale, pensionarea timpurie și perimarea competențelor lucrătorilor în vârstă, alte grupuri cu risc de inactivitate); ▪ creșteri ale cererii agregate a forței de muncă (majorarea cererii de bunuri și servicii, creșterea cererii pe seama îmbătrânirii populației, modificarea gusturilor și preferințelor); ▪ discrepanțele regionale.
În ceea ce privește deficitul calitativ de forță de muncă, între factorii decisivi generatori figurează deficitul de calificări, pe fondul schimbărilor tehnologice, al schimbărilor la nivel sectorial și profesional, al rigidității recrutării, al creșterii cererii de înlocuire și al opțiunilor educaționale „greșite" ale tinerilor, discrepanța între preferințele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și condițiile locurilor de muncă oferite, din perspectiva condițiilor de muncă, a statutului social al locului de muncă, precum și deficitul informațional.
Automatizarea și noile tehnologii au început să schimbe caracteristicile cererii de competențe și au dus la schimbări în procesele de producție, astfel: ▪ cererea de competențe cognitive și socio-comportamentale non-rutinice are o tendință de creștere atât în economiile avansate, cât și în cele emergente; ▪ cererea de competențe de rutină specifice unui loc de muncă este în scădere; ▪ beneficiile pentru combinații de diferite tipuri de competențe sunt, de asemenea, în creștere.
Aceste noi tehnologii implică și actualizarea competențelor profesionale ale adulților, astfel încât să se adapteze la toate aceste schimbări și noi cerințe ale locurilor de muncă. Digitalizarea obligă adulții să dobândească competențe digitale pe diferite niveluri, pornind de la cel de bază și terminând cu nivelul avansat al securității cibernetice, inteligența artificială.
(Va urma)