Blitz

● Autostrada A13 Brașov - Bacău: 5500 de metri liniari forați pentru studiul geotehnic. Aproximativ 5500 de metri liniari au fost forați pentru studiul geotehnic în cadrul contractului „finalizare Studiu de Fezabilitate Autostrada A13 Brașov - Bacău", progresul fiind de 1500 de metri liniari față de măsurătorile de luna trecută, a anunțat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), într-o postare pe pagina de Facebook a instituției. Specialiștii CNIR au verificat, la data de 11 martie a.c., mobilizarea Prestatorului Consitrans S.R.L, proiectantul care realizează Studiul de Fezabilitate al Autostrăzii A13, stadiul fiind următorul: ▪ aproximativ 5500 de metri liniari, progresul fiind de 1500 metri liniari de la verificarea anterioară (februarie 2025); ▪ prestatorul a mobilizat 5 instalații de foraj în județele Brașov și Covasna și lucrează la Codlea (jud. Brașov), Mărcuș, Târgu Secuiesc, Lunga și Brețcu (jud. Covasna); ▪ în județul Brașov, la Codlea, prestatorul a început efectuarea forajelor geotehnice pentru structuri, adâncimea maximă fiind de până la 30 metri. Lungimea estimată a traseului care se desfășoară în județele Brașov, Covasna și Bacău este de 162,5 kilometri, iar durata de finalizare a Studiului de Fezabilitate este de 24 de luni, calculată de la momentul începerii activității, respectiv din septembrie 2024. Sectorul Brașov - Bacău al Autostrăzii A13 se va conecta cu viitoarea Autostradă Sibiu - Făgăraș - Brașov printr-un nod de mare viteză în zona localității Codlea, iar în zona Bacăului, la Răcăciuni, cu Autostrada Moldovei - A7.

 - Credit foto: www.freepik.com

● Folosirea serviciilor publice online în UE variază de la 98,5% în Danemarca la 25,3% în România. Datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) relevă că, anul trecut, 70% din cetățenii UE cu vârsta între 16 și 74 de ani au spus că în precedentele 12 luni au folosit un site sau o aplicație a unei autorități publice, pondere în ușoară creștere, de 0,7 puncte procentuale (pp), față de 2023 (69,3%). În rândul statelor membre ale UE, cele mai scăzute ponderi ale folosirii serviciilor de guvernare electronică (e-Guvernare) s-au înregistrat în 2024 în România (25,3%), Bulgaria (31,5%) și Italia (55,1%), iar cele mai ridicate în Danemarca (98,5%), Țările de Jos (96%) și Finlanda (95,4%). În 2024, serviciile de guvernare electronică au fost folosite în special pentru obținerea de informații despre servicii, beneficii, legislație, programul instituțiilor de stat, sau subiecte similare (44%). Cifra reprezintă o creștere de 2,4 pp față de 2023. A doua cea mai importantă activitate a fost accesarea informațiilor personale, 40% din cetățeni folosind acest serviciu, în creștere cu 0,8 pp față de 2023. Pe locul trei se află descărcarea sau printarea de formulare oficiale, 38,1% din cetățeni folosind acest serviciu, în scădere cu 1,8 pp față de 2023, iar pe patru se regăsesc alte solicitări, plângeri sau reclamații, 5,3% din cetățeni folosind acest serviciu, în creștere cu 0,5 pp față de 2023.