Comert inedit

Incalzirea atmosferei planetei noastre este un fapt cert si alarmant. Dupa campania de reducere a emisiilor de substante distrugatoare de ozon, de tipul freonilor, o noua campanie s-a declansat impotriva emisiilor in atmosfera a bioxidului de carbon, gaz responsabil in buna masura de asa-numitul efect de sera ce conduce la incalzirea atmosferei. Fenomenele de seceta, incendii de padure devastatoare, inundatii catastrofale sunt numai cateva din efectele cele mai vizibile si mediatizate ale procesului de incalzire a atmosferei terestre.
S-a ajuns pana acolo incat, in cadrul unor conventii internationale, s-au facut repartitii rationale de volume admise de emisii de bioxid de carbon pentru fiecare stat in parte. Bineinteles ca statele puternic industrializate au fost nemultumite de cotele alocate, fiindca fie erau insuficiente in raport cu nivelurile de productie, fie le incurcau planurile de dezvoltare. Una din solutii ar fi fost sa se caute solutii tehnice si tehnologice noi, mai putin poluante. Dar pentru asa ceva nu se bate din palme si gata solutia. Pana atunci business-manii s-au gandit sa cumpere de la statele mai putin dezvoltate parti din cotele alocate pentru emisiile de bioxid de carbon.
O serie de critici aspre au fost aduse de importante personalitati ale siderurgiei britanice cu privire la intentia guvernului de a cere industriei reducerea emisiilor cu mai mult de 12,5%, nivel care se stabilise prin Conventia de la Kyoto. Recent DEFRA (Departamentul de mediu, alimente si afaceri rurale) a cerut reducerea cu 16,3% a emisiilor de bioxid de carbon in industria britanica, in perioada 2005-2007.
Directorul Asociatiei Britanice a Otelului comenteaza faptul ca guvernul, in loc sa constranga transporturile si consumul domestic sa reduca emisiile poluante, ataca o industrie energointensiva, cum este siderurgia; el recunoaste ca cererea de reducere nu este chiar atat de dura cat se astepta, dar directiile de atac ar trebui mai echitabil orientate. DEFRA a lansat un PLAN DE ALOCARE NA}IONAL pentru emisiuni, pentru perioada 2005-2007. Vor fi admise in continuare si vanzarile de contingente de emisii de bioxid de carbon, de catre cei care emit mai putin decat contingentul alocat, catre cei care au nevoie sa-si depaseasca alocatia.
Oficialii grupului CORUS se tem ca noile propuneri vor duce la cresteri de preturi la energia electrica, ceea ce va face industria mai putin profitabila. Deja se semnaleaza majorari de preturi pe piata gri, care a inceput sa recurga la comertul futures de emisiuni; previziunea fusese de crestere a pretului emisiunilor cu 5 EURO/tona, dar cresterea a fost de 12 EURO/tona. Piata futures de energie electrica se confrunta deja cu preturi majorate cu 15%.
Siderurgia britanica a avut deja probleme in anul 2001, cand s-a introdus impozitul pentru schimbarea climatica, o taxa directa pe consumul de energie. Cea mai mare parte din alocatie a fost atribuita Grupului CORUS, peste 64 mil. tone in urmatorii trei ani. In afara de CORUS beneficiaza de alocatie CELSA. Alte doua companii, THAMESTEEL si CAPARO, nu au contingent. Cele 64 mil. tone reprezinta circa 9,2% din totalul alocat Marii Britanii.
Guvernul britanic a fost primul care a publicat contingente precise alocate industriei, in transe individuale. In anul 2002 siderurgia britanica a avut o emisie de 18,76 mil. tone, cu circa 12% mai putin decat in anul 2001.
Dieter Ameling, presedintele Asociatiei WV Stahl din Germania, sustine ca productia de otel a Germaniei ar putea sa scada deoarece alocatiile de emisii de bioxid de carbon admisibile sunt foarte mici. Reprezentantii siderurgiei germane au respins propunerea de Plan National de Control al Emisiilor, la discutiile cu secretarii de stat de la mediu si industrie.
Ulterior, in cadrul brifingului de la Düsseldorf, mesajul industriilor supuse comertului cu emisii (otel, sticla, ciment, hartie, neferoase) a fost si mai decis. Reprezentantii industriei au sustinut ca s-a realizat deja un progres in reducerea emisiilor poluante si protectia mediului. Planul nu tine seama de faptul ca emisiile sunt deja aproape de nivelul propus la Kyoto pentru anul 2012; doar 2% le desparte de tinta pentru anul 2012.
Utilizarea unor materii prime cum sunt cocsul si carbunele a fost redusa atat de mult incat alte reduceri ar insemna scaderea productiei, sustine Ameling. Adoptarea Planului Guvernului ar insemna reamplasarea industriei siderurgice germane peste granite, ceea ce nu ar face nimic pentru mediu, a avertizat el; planul Uniunii Europene de comert cu emisii poluante nu trebuie sa duca la dezindustrializarea Germaniei. De asemenea, nu trebuie permis ca emisiile de bioxid de carbon sa duca la schimbarea cailor de generare a energiei electrice, in favoarea gazului natural si in defavoarea carbunelui, deoarece aceasta ar duce la cresteri considerabile ale pretului energiei.