Exista un univers ingineresc!
Data: 16-31 martie 2005
La 15 ani de aparitie a “Universului ingineresc”, lucrare cu folos, sustinuta de oameni de suflet si de minte din AGIR, titlul se dovedeste a fi fost inspirat si justificat: exista un univers ingineresc, un univers al creatiei ingineresti, un univers creat de oamenii numiti ingineri. A dovedit-o tematica extrem de bogata, problematica dezbatuta cu responsabilitate si spirit constructiv, inovator, in ziarul nostru – as zice ziar si revista – subtitrat cu modestie “bilunar de opinie si informare”, director fondator fiind Mihai Mihaita, iar redactor-sef, Alexandru Marculescu.
Vazut ca om al tehnicii – mai exact al stiintei si tehnicii aplicate – inginerul trebuie sa imbine frumosul cu utilul, si anume in mod sigur, durabil si functional, fie ca este vorba de o masina de dimensiuni mari sau mici, de o casa de locuit, de un pod, de o centrala producatoare de energie, de un material sau produs chimic, de un aparat electric sau electronic; de fapt, in orice produs ingineresc intra toate aceste componente in proportii definite si cu roluri determinate. Mai mult, ansamblul trebuie sa fie si ecologic, adica in armonie cu natura. Orice neatentie, orice lucru “uitat” pot avea consecinte, uneori tragice. De aceea inginerul a invatat sa fie un om responsabil: el poarta raspunderea, el semneaza. Va sa zica universul ingineresc este un univers cu semnatura. Este poate nedrept ca Demiurgul este vazut mai ales ca un ARHITECT, nu si ca un INGINER. Cladiri celebre poarta numele arhitectului: arhitectura este cea care se vede, incanta ochiul, si noi intelegem acest lucru - cum sa nu pricepem, doar suntem ingineri! Dar sa nu uitam structura de rezistenta, opera inginerului constructor. Structura sustine arhitectura; asadar arhitectul cu numele, inginerul cu semnatura!
Care sa fie prima realizare a omului care ar putea fi categorisita cu adevarat si inginereasca? Piatra cioplita? Roata? Locuintele lacustre? Cand a fost omul cu adevarat creator? In arte? In mestesuguri? Deoarece spiritul este fluid, am putea spune ca universurile artistic si ingineresc ocupa acelasi volum, ca moleculele unui amestec de gaze: acesta este universul cultural, la care cel ingineresc exercita presiunea lui partiala, impingand spre progres, contribuind la cresterea temperaturii care face posibila creatia. Dedal si Icar, in legenda, au fost arhitecti si constructori ai Labirintului, dar si ai unui dispozitiv de zbor individual. Marii artisti ai Renasterii au fost si constructori de sisteme de aparare, canale de aductiune, de masini de zbor: Leonardo, Michelangelo. Se pare ca la inceput cele doua universuri erau mai bine amestecate in acelasi volum!
Inginerul este universal pentru ca este concret. Este stiut ca generalul nu exista decat prin particular: particularul detine, pe langa trasaturile generalului, si anumite trasaturi specifice, legate de un alt general. Asadar la realizarea unui inginer concura cel putin doi generali! De aceea putem intalni mari oameni politici proveniti din ingineri (exemplul celor doi ilustri Bratieni), sau mari economisti proveniti din ingineri (exemplul lui M.Manoilescu): invers, nu s-a prea vazut! De asemenea, se vorbeste de “inginerie genetica”, iar de “inginerie financiara” se vorbeste, e drept, in sens peiorativ. De ce? Pentru ca finante e mai greu sa faci inginereste! Ingineria este ceva activ, se misca, are sfera mai larga de acces.
Da, exista un univers ingineresc, iar inginerul este necesar si universal!
Mai cuprinzatoare decat universul ingineresc este insa dragostea inginerului!