Acad. Ilie MURGULESCU (1902 – 1991) Chimist, inventator, presedinte al Academiei Romine

Din timp in timp, apare in lumea noastra cite un tinar cu o forta intelectuala remarcabila. Unii provin din familii de invatatori sau din familii de oameni cu carte. Altii vin dintr-un sat modest in care invatatorul sau preotul au fost oamenii cu cea mai multa carte, dar care s-au ocupat de educarea copiilor, i-au selectat pe cei cu potential intelectual si i-au indrumat spre scoli inalte. Uneori parintii acestor copii au inteles repede ca trebuie sa faca eforturi financiare pentru a-l trimite pe copil la scoli inalte. Altii, poate mai saraci, au avut nevoie de insistenta invatatorului ca sa-l suie pe copil in car si sa-l duca pina in cel mai apropiat oras pentru a-l inscrie la liceu. Stiu multe istorii de acest fel. Pe unii dintre oamenii care au parcurs acest drum i-am cunoscut. Pe altii nu i-am cunoscut personal, dar i-am urmarit in presa vremii mele. Unul dintre acestia a pornit dintr-un sat modest din Dolj, a invatat la Craiova si la Cluj, a muncit la Timisoara, iar apoi a mers la Bucuresti pentru a fi rector, pentru a fi ministru, pentru a deveni academician. Acest om s-a numit Ilie Murgulescu.

Ilie Murgulescu s-a nascut la data de 27 ianuarie 1902 in comuna Cornu, judetul Dolj. Dupa absolvirea scolii primare din comuna natala, urmeaza cursurile Gimnaziului Fratii Buzesti si Liceului Carol I din Craiova. Cu mai multe ocazii, Ilie Murgulescu a evocat cu recunostinta modul in care invatatorul din comuna l-a convins pe tatal sau sa-l trimita la Craiova pentru a-si continua studiile.
A urmat, intre 1922 si 1928, cursurile Facultatii de Stiinte a Universitatii rominesti Regele Ferdinand din Cluj. Aceasta universitate fusese infiintata la 12 mai 1919, imediat dupa Marea Unire, si s-a numit Universitatea Daciei Superioare, iar apoi din 1 februarie 1920 s-a numit Universitatea Regele Ferdinand I. Din 1926, fiind inca student, devine si asistent, iar din 1934 pina in 1945 a fost conferentiar la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Cluj.
Din 1945 a fost profesor la Institutul Politehnic din Timisoara, pe care il va conduce in calitate de rector intre 1947 si 1949.
In noiembrie 1947 a fost numit, alaturi de alte cadre didactice din tara, in primul Consiliu profesoral provizoriu al Facultatii de Agronomie din Craiova. La intrunirile Consiliului profesoral s-au definitivat planurile de invatamint, specializarile si catedrele didactice ale Facultatii de Agronomie din Craiova.
Din 1949 este numit rector al Universitatii din Bucuresti, functie pe care o va ocupa pina in 1950. A fost ministru al invatamintului (1953 – 1956; 1962 – 1963) si al invatamintului si culturii (1960 – 1961).
Dupa obtinerea in 1930, cu Magna cum laudae, a titlului de doctor in chimie, efectueaza un stagiu de cercetare, intre 1932 si 1933, la Universitatea din Leipzig. In laboratorul de fotochimie condus de profesorul Fritz Weigert s-a documentat asupra metodelor optice aplicate in chimie si fotochimie. Cercetarile stiintifice efectuate de profesorul Murgulescu in domeniul chimiei fizice au abordat teme legate de: structura moleculara si spectroscopie, cinetica chimica, termodinamica chimica, electrochimie, radiochimie, chimie anorganica si analitica. A efectuat, de asemenea, cercetari in domeniul cineticii chimice, combinatiilor complexe ale tiosulfatilor de argint si cupru in prezenta cationilor de sodiu, potasiu si amoniu. In domeniul chimiei analitice, Ilie Murgulescu a stabilit noi metode pentru determinarea mercurului, a fost primul care a utilizat acidul ortoclorbenzoic in alcalimetrie si acidimetrie, a stabilit noi metode conductometrice pentru titrarea molibdatilor si wolframatilor utilizind azotatul de argint, precum si a ionilor complecsi cianici ai fierului, aducind contributii la teoria proceselor de precipitare in analiza fizico-chimica. A publicat studii privind punctul de echivalenta in titrimetrie si determinarea potentialului normal de electrod.
A avut contributii in domeniul reactiilor redox, al descompunerii termice a metanului. A inventat procedeul de polimerizare a acrilonitrilului.
Pentru activitatea sa stiintifica a fost distins cu Medalia de Aur a celui de al 39-lea Congres International de Industrie Chimica (1970). Profesorul Murgulescu a fost ales membru al Academiei Romine in 1952, recunoscindu-se astfel valoarea lucrarilor sale stiintifice. A fost ales vicepresedinte (1959 – 1963) si presedinte al Academiei Romine (1963 – 1966).
A contribuit, prin personalitatea sa, la reincadrarea unor mari personalitati in invatamintul universitar. Este vorba de George Calinescu, Tudor Vianu, Ion Zamfirescu, Constantin D. Papastate. A avut un rol important in infiintarea la Craiova a Centrului de Studii Socio-Umane al Academiei Romine, a Editurii Scrisul Rominesc si a revistei Ramuri.
Incepind cu anul 1977 a fost marginalizat de mai marii vremii pentru ca s-a opus ca Institutul de Chimie Fizica sa nu mai fie coordonat de Academia Romina. Spre bucuria lui Ilie Murgulescu, in 1990 acest institut a revenit in cadrul Academiei.
Ca recunoastere a realizarilor sale ca profesor si cercetator, Academia Romina a decis ca Institutul de Chimie Fizica din Bucuresti sa poarte numele Ilie Murgulescu, iar Universitatea din Bucuresti a numit sala de curs in care a predat chimia fizica timp de 23 de ani, Amfiteatrul acad. Ilie Murgulescu. Un liceu din Craiova poarta numele Ilie Murgulescu.
S-a stins din viata la data de 28 octombrie 1991 in Bucuresti.
Acesta este drumul pe care l-a parcurs, in 89 de ani, Ilie Murgulescu din satul Cornu – Dolj pina la Universitatea din Bucuresti si amfiteatrul care ii poarta numele.