BILANTUL ENERGETIC

In mod generic, prin bilant se intelege un document care reflecta situatia activului si pasivului unei activitati financiare intr-o anumita perioada. Prin extensie, bilantul poate fi si rezultatul unei anume activitati desfasurata intr-o perioada data. In acest context, bilantul energetic este relatia de egalitate intre cantitatile de energie absorbite si cele cedate de un sistem in cursul unui proces energetic. In fapt, bilantul energetic reprezinta aplicarea legii conservarii energiei, chiar daca este vorba numai de anul 2008.
*
Sa incepem ca in maniera aceea in care se vor prezenta trei vesti bune si trei vesti rele: cu care sa incepem? Vom prefera sa incepem cu vestile rele, ca sa putem incheia bilantul – totusi – intr-o maniera optimista. De aceea vom trece la „pasiv“ activitatea baietilor destepti care au profitat in mod nejustificat de o parte prea mare din banii incasati pentru energia electrica, numai pentru ca au reusit sa incheie niste contracte cu producatorii de curent electric. Tot la „pasiv“ vom inscrie incapacitatea retelelor electrice din Dobrogea de a prelua intreaga cantitate de energie electrica ce ar urma sa fie produsa de generatoarele electrice eoliene. Personal, la „pasiv“ am sa inscriu nereusita de a obtine finantarea pentru elaborarea unui Studiu de prefezabilitate privind PROCEDEU SI INSTALATIE DE CAPTARE A ENERGIEI DIN CÂMPURI GRAVITATIONALE (terestru, selenar, solar).
La „activ“ trebuie inscrise realizarile companiilor energetice de stat care au intrat in parteneriate private – NUCLEARELECTRICA pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda (investitie de 4 miliarde de euro), TERMOELECTRICA pentru trei proiecte de termocentrale (cu Electrabel, CEZ, E.ON si Enel). La „activ“ se pot inscrie actiunile PETROM si ALRO, care initiaza investitii pe cont propriu pentru centrale electrice. Al treilea „activ“ il reprezinta actiunile CEZ, EDP si Iberdola care cumpara de la dezvoltatori regionali proiecte de energie eoliana.
Detaliind, daca nu s-a remarcat printr-o crestere a consumului sau prin aparitia unor noi surse de energie, anul 2008 s-a remarcat prin proiecte parafate, din acest punct de vedere fiind cel mai activ an pe piata energetica din 1990 incoace. Energia a revenit la moda, fiind considerata o investitie sigura intr-o perioada economica incerta.
Este normal ca bancile sa reactioneze bine la o propunere de investitii intr-un domeniu mai ferit din fata problemelor economice globale, asa cum este energia. Acesta este unul din motivele care au facut ca in acest an sa fie lansate cele mai multe proiecte din domeniu. Faptul ca bancile au analizat cu multa atentie cererile de investitii intr-un domeniu de care va fi cu siguranta nevoie, a mers in paralel cu o serie de decizii luate la sfirsitul guvernarii liberale, in noiembrie 2008. In lunile octombrie – noiembrie au fost semnate patru protocoale de colaborare, dintre care unul pentru NUCLEARELECTRICA (compania de stat si sase investitori privati au semnat infiintarea Companiei de Proiect, care va coordona lucrarile la reactoarele 3 si 4, evaluate la 4 miliarde de euro) si trei pentru grupuri termo. Primul este cel dintre TERMOELECTRICA si ELECTRABEL, filiala grupului energetic francez GAZ DE FRANCE SUEZ pentru o investitie la Borzesti. Al doilea este cel dintre TERMOELECTRICA si CEZ pentru o termocentrala la Galati (Zona libera?), iar prin al treilea, compania de stat s-a aliat cu E.ON si Enel pentru o investitie la Braila. Cele trei proiecte termo insumeaza 1600 MW putere instalata, iar investitia se ridica la doua miliarde de euro.
2008 nu a fost doar anul in care companiile energetice de stat au intrat, in sfirsit, in parteneriatele private, despre care vorbesc de atitia ani. In anul 2008 au pornit investitii pe cont propriu pentru noi centrale electrice si unii investitori privati, precum PETROM sau ALRO, care s-a asociat cu INTERAGRO. Cele doua proiecte ar putea aduce in piata inca 1500 MW putere instalata, intr-un orizont de timp de patru-cinci ani.
Pe linga investitiile in productia clasica de energie, anul 2008 a fost foarte activ si pentru investitorii care s-au concentrat pe proiecte in energie eoliana. Conform informatiilor furnizate de companie, TRANSELECTRICA a primit cereri de racordare la retea pentru minimum 4000 MW instalati in turbine eoliene, respectiv 25% din puterea totala la nivel national si peste posibilitatile retelelor existente. Pentru inceput, vor putea fi integrati in sistem pina la 1500 MW (maximum 2000), au declarat oficali TRANSELECTRICA.
Interesul pentru energia eoliana in Rominia s-a manifestat si in rindul a patru operatori vestici de centrale eoliene (Enel, Iberdola, CEZ si Energias de Portugal), dintre care trei si-au anuntat intentiile in 2008. CEZ si Iberdola au achizitionat proiecte locale, iar Energias de Portugal a dezvoltat, impreuna cu o casa de consultanta, un proiect de 226 MW, care prevede instalarea a inca 500 MW. Instalarea a 2000 MW in centrale eoliene ar putea costa aproximativ 3 miliarde de euro.