Achizitiile publice, de la bune intentii la punerea „in opera“
Data: 16 - 31 martie 2013
Odata cu crearea unei structuri guvernamentale profilata pe marile proiecte, s-au declansat in diverse structuri ale societatii noastre vii dezbateri pe tema solutiilor concrete menite sa deblocheze o activitate pe care mai toata lumea o considera vitala pentru iesirea din criza si asigurarea unei cresteri economice sanatoase. Atrag atentia numeroase luari de pozitie ale asociatiilor profesionale de profil, ale mediului academic si universitar si, mai recent, ale Consiliului Investitorilor Straini din tara noastra. Ceea ce este remarcabil in toate aceste interventii publice consta in unitatea de vederi nu numai asupra necesitatii unor masuri energice in vederea trecerii la realizarea proiectelor de insemnatate nationala, ci si in modalitatile concrete de actiune.
Fireste, nu ne vom putea ocupa de toate evaluarile si, mai ales, de toate recomandarile care se afla acum pe masa de lucru a decidentilor. Ceea ce prezinta un interes special priveste accentul pus de toti participantii la dezbaterile evocate pe cerinta imbunatatirii radicale si urgente a sistemului de achizitii publice. In mod concret, este vizata platforma SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice) care, conceputa pentru a asigura maximum de transparenta si de operativitate, nu a dat pana in prezent satisfactii deoarece s-au mentinut o serie de practici negative, unele chiar cu iz penal. Tocmai de aceea, autoritatile sunt solicitate sa adopte o abordare proactiva, mai ales in ceea ce priveste identificarea actelor anticoncurentiale in domeniul achizitiilor publice. In acest sens, se propune si modificarea adecvata a legislatiei in materie.
O alta tema aflata in centrul atentiei vizeaza modul de functionare a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Numarul prea mare de contestatii admise fara o fundamentare corespunzatoare a reprezentat si reprezinta o frana serioasa in procesul de finalizare a licitatiilor. Nu mai putin adevarat este ca si Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), prin metodele promovate pana acum, nu a ajutat prea mult CNSC sa adopte, totdeauna, deciziile corecte. Avem in vedere, intre altele, cerinta imperioasa ca ANRMAP sa-si ridice la nivelul exigentelor, fie ele si numai minimale, competentele tehnice specifice naturii achizitiilor publice.
O alta categorie de recomandari priveste necesitatea de a se inlatura toate formele de manifestare a conflictului de interese din domeniul de care ne ocupam, in acest sens propunandu-se elaborarea unor metodologii consistente care sa promoveze concurenta loiala si sa reprezinte un instrument eficient in combaterea actelor de coruptie.
Nu in ultimul rand, se propune ca sferele de control ale diverselor autoritati implicate in achizitiile publice finantate cu fonduri europene sa fie strict delimitate. Pentru atingerea unui asemenea obiectiv, se solicita autoritatilor sa analizeze oportunitatea creerii unui sistem national de certificare si acreditare pentru operatorii economici care participa la licitatii.
Cu toate ca observatiile si propunerile sunt valabile pentru intregul sistem de achizitii publice, nu este dificil de constatat ca ele au o importanta cardinala, mai ales in privinta proiectelor din toate domeniile infrastructurii (de energie, de transport, de activitati din industrie, din sfera urbanismului, ca si din sanatate, cultura etc.). Pe de-o parte, este vorba despre ponderea considerabila a alocarilor de resurse pentru aceste domenii, iar, pe de alta parte, efectul unor proiecte finalizate este decisiv pentru asigurarea unei cresteri economice sanatoase, ca baza a prosperitatii concetatenilor nostri.