Energia in fata a trei mari provocari: securitate, schimbari climatice si inegalitate sociala
Data: 16 - 31 martie 2013
Convorbire cu conf. univ. Ionut Purica, doctor in inginerie si economie, expert pentru energie si mediu la Institutul de Prognoza Economica al Academiei Romane
Conferinta cu tema „Viitorul energiei, scenarii energetice - viziunea 2050. Strategia in domeniul energiei - PND 2020“, gazduita de Academia Romana, a reliefat elemente de cel mai mare interes pentru prezent si viitor in domeniul cel mai sensibil al resurselor de care dispune Romania si planeta, in general. Manifestarea despre care relatam a fost organizata de Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei, Institutul National de Cercetari Economice Costin Kiritescu (INCE), Institutul de Prognoza Economica al Academiei Romane, Centrul pentru Promovarea Energiilor Regenerabile si Eficienta Energetica, in parteneriat cu Comisia de Studii Prospective si Fundatia Universitara a Marii Negre. Dezbaterea a avut un caracter interdisciplinar privind viitorul energiei confruntata cu trei mari provocari: securitate, schimbari climatice si inegalitate sociala. Evenimentul a fost organizat in contextul penetrarii de noi tehnologii de conversie energetica, mai eficiente si mai curate, precum si al modificarii ponderii resurselor la nivelul intregii planete, aspecte care conduc la concluzia schimbarii paradigmei energetice cu efecte care se vor simti la un orizont de timp cel putin al anului 2050.
Printre participanti s-a aflat conf. univ. Ionut Purica, doctor in inginerie si economie, expert pentru energie si mediu la Institutul de Prognoza Economica al Academiei Romane. Consideratiile pe care le-a expus si le expune sunt bazate si pe experienta acumulata in calitate de coautor al strategiilor de integrare a Romaniei in UE, a sistemului de incalzire centrala, de dezvoltare durabila atat in calitatea sa de consultant al Bancii Mondiale, cat si de consilier guvernamental si parlamentar. De asemenea, a participat la realizarea unor proiecte internationale referitoare la ingineria calitatii si la echipamentul nuclear. Este autorul unor lucrari, publicate inclusiv in strainatate, privind energia si procesele neliniare.
- Am putea spune ca informatiile care ne parvin in ultima vreme pe diferite canale impun considerarea energiei ca una dintre sursele tot mai importante de existenta a omenirii. Sa incepem cu o caracterizare a situatiei prezente, care, cum ati mai afirmat, anunta o schimbare de paradigma.
- In momentul de fata se constata o schimbare a ponderii pe care o au resursele energetice. In SUA, exploatarea gazului de sist in cantitati masive a dus la prelungirea rezervelor de gaz de la 50 la 250 ani. Datorita ofertei foarte mari de pe piata, a scazut pretul gazului odata cu trecerea unui mare numar de generatori de energie electrica pe gaz, ceea ce a dus la scaderea pretului la carbune si la exportul acestuia. Deci, SUA a devenit un exportator de materii energetice de unde inainte era cel mai mare importator. Mai mult, trecerea de la carbune la gaz a scazut emisiile de CO2 si SUA raporteaza o scadere de 7,5% a emisiilor de CO2 fata de anul de referinta 1990, in timp ce UE raporteaza doar o reducere de 6,5%.
- Pentru ca la noi se discuta mult si nu intotdeauna in cunostinta de cauza, va intreb daca gazele de sist reprezinta o reala solutie?
- America arata ca este o solutie, ca s-a gasit o noua sursa de materie energetica, de exploatare a gazului natural din alte tipuri de zacaminte decat pana acum.
- Totul, insa, se cere evaluat in context...
- Desigur. Ei bine, pe piata energetica patrund mereu mai puternic energiile regenerabile cu tehnologii din ce in ce mai ieftine si nepoluante. Evident, asta inseamna investitii in retele pentru a gestiona comportamentul energiei eoliene sau solare. Mai mult, sunt tari, ca Germania, care vor sa elimine energia nucleara, in timp ce Japonia, dupa ce a vrut sa renunte, a revenit din motive economice. Alte tari, precum Italia, trec pe energii regenerabile. In consecinta, apare o schimbare de paradigma.
- In acest orizont, ce se intampla in Romania?
- Intr-un fel, Romania este avantajata pentru ca avem energie din diverse tipuri de resurse - hidro, nucleara, petrol, carbune, gaz. As vrea sa amintesc ca Romania a fost prima tara din lume care a raportat, in 1857, extractia a 275 tone de petrol. Avem un sector hidroenergetic foarte puternic. In anul acesta se asteapta atingerea unui nivel de 2500 MW instalati in eolian, aproape limita pe care sistemul o poate sustine din punctul de vedere al retelelor si al dispeceratului. Mai mult, au inceput sa apara panourile solare, o serie de centrale micro-hidro si de biomasa.
- Si, cu toate acestea, s-a anuntat o majorare a pretului la energia electrica.
- E vorba despre piata de energie care nu se face spunand doar ca se lasa deschise portile pietei libere si totul va fi minunat, ca se vor regla toate lucrurile. Se regleaza toate lucrurile, dar cu niste constante foarte mari de timp si nu pe o piata foarte mica. De reglat, se regleaza piata americana, care e cat un continent. Potential, se regleaza si piata europeana, unde se incearca sa se faca o piata integrata de electricitate, o piata integrata de gaz bazata pe retele pe conducte cu sensuri inversabile s.a.m.d. Se intampla insa asa: in momentul in care spui sa se liberalizeze piata, prima tendinta este cresterea pretului, fara ca nimeni sa se gandeasca daca cei care cumpara energia au si cu ce o face. S-a intamplat asta cand s-a liberalizat piata in California si imediat s-au adunat arierate. Furnizorii de combustibil din vecinatate au spus: „Ce, numai voi sa castigati? Sa castigam si noi“, si au crescut preturile. In consecinta, s-a ajuns la arierate in valoare de 12 - 14 miliarde de dolari. Din cele doua mari companii de acolo, una a fost preluata de stat, iar a doua ajutata de stat sa treaca peste aceste momente critice. Dupa cativa ani, preturile au inceput sa-si revina si s-a introdus reglementarea de piata. Asa ca vedeti cat de dificila este liberalizarea. Deci e foarte greu de gestionat o asa-zisa liberalizare, nu poate fi facuta cu ochii inchisi.
- Aici sunteti, ca sa zic asa, acasa. In anul 2010, ati fost distins cu premiul „Virgil Madgearu“ al Academiei Romane pentru lucrarea „Optimizarea schimbarii in piata de energie“. Cum ar fi corect sa se faca aceasta liberalizare?
- Ca sa poti liberaliza o piata de energie trebuie sa te duci pe zona optima a functionarii pietei si acolo sa operezi. Mai mult, stabilitatea este data de puteri egale de negociere a furnizorilor si consumatorilor. Adica, nu poti sa spui: de maine sunt preturile libere. Apoi, este evident ca atata vreme cat nu se da putere consumatorului ca sa-si spuna cuvantul, poti sa afirmi ca piata e libera, dar nu e de fapt.
- Sunteti membru al grupului de studii al Consiliului Mondial al Energiei de la Londra si, in aceasta calitate, participati la elaborarea unui raport privind scenariile de dezvoltare energetica a lumii pana in 2050. Care sunt tendintele?
- Tendintele sunt foarte clare. Se configureaza doua tipuri de evolutii. Una este ca piata o ia inainte si guvernul vine din urma incercand sa o sustina prin subsidii, prin politici de diferite feluri. A doua: guvernul o ia inainte si piata vine in urma. Cel mai clar exemplu este China, unde, daca Partidul Comunist decide sa se faca o mie de orase ecologice si o mie de parcuri ecologice, ele se si fac. Rezultatele acestor studii vor aparea intr-un raport care se va prezenta la Congresul international al Consiliului Mondial al Energiei din Daegu, Coreea de Sud, in luna octombrie. In acest context, cum s-a subliniat, desfasurarea Conferintei la Academia Romana a oferit o platforma de discutie. Academia poate sa coaguleze discipline diferite pe baza carora sa se poata trage concluzii de profunzime. De altfel, vedeti ce s-a intamplat in Bulgaria cu miscarile sociale generate de scumpirea energiei. Sau in alte tari. Toate indreptatesc afirmatia ca ne aflam intr-un moment de schimbare de paradigma.
- Sintetizand, in ce consta aceasta schimbare cu care, cum s-a spus si repetat, va trebui sa ne obisnuim?
- Cum spuneam, schimbarea porneste de la nivelul resurselor, al utilizarii si distributiei lor. Schimbarea se petrece si la nivelul tehnologiei unde patrund tehnologii regenerabile, de gazeificare, de reactoare nucleare mici si o intreaga serie de tehnologii care, in momentul de fata, au deschis posibilitatea de a diversifica distributia portofoliului de tehnologii. Pentru ca daca ai si energie nucleara, si hidro, si carbune, si gaz, si regenerabila si se intampla ceva cu una dintre ele, socul poate fi preluat de celelalte. Asta inseamna siguranta de alimentare. Mai mult decat atat, scad emisiile de carbon prin folosirea unor tehnologii mai curate.
- Cum se satisfac si celelalte exigente ale trilemei energiei: siguranta, schimbari climatice si inegalitate sociala?
- Prin folosirea acestor tehnologii, emisiile sunt reduse si clima este protejata. Mai multa energie din mai multe surse intr-un context bine gandit al pietei inseamna o oferta mai mare, deci posibilitatea de a avea energie mai ieftina.
- Actiunea conjugata a acestor factori va putea satisface foamea de energie din ce in ce mai mare?
- Foamea de energie se accentueaza foarte puternic si, de curand, UE a scos o noua directiva privind eficienta energetica de natura sa o tempereze. La un moment dat, daca nu avem grija de schimbarile climatice si vor creste emisiile de gaz in atmosfera se va produce o perturbare pe care sistemul reprezentat de planeta noastra o va elimina. Asa ca peste 65 milioane de ani s-ar putea intampla ca pe Pamant sa traiasca o civilizatie de furnici care vor spune ca a fost candva o civilizatie de dinozauri care nu se stie din ce cauza au disparut.