Importante momente aniversare tehnico-economice in 2013 (V)
Data: 16 - 31 martie 2013
Continuam, in numarul de fata, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economica, ce vor fi marcate, in 2013, cu prilejul unor aniversari „rotunde“.
105 ani de la:
- Sustinerea, la Sorbona, de catre matematicianul Traian Lalescu, a remarcabilei teze de doctorat Sur l’equation de Volterra, publicata in Journal de mathematiques pures et appliquees, prima contributie romaneasca importanta in domeniul ecuatiilor integrale, citata, datorita concluziilor sale, in numeroase tratate de specialitate;
- Infiintarea Observatorului astronomic din Bucuresti, echipat cu cea mai moderna aparatura pentru cercetari, al carui prim director a fost astronomul Nicolae Coculescu, care, inca din 1895, a facut demersuri pentru crearea lui;
- Descoperirea, de catre Gheorghe Munteanu-Murgoci, la obarsia Lotrului, a unui mineral, pe care l-a numit lotrit. In 1925, americanii C. Palache si H. I. Vassar denumesc acelasi mineral pumpelljit. Reputatul cercetator V. S. Sobolev sublinia, in 1947, prioritatea numelui de lotrit si, implicit, a geologului roman;
- Obtinerea, de catre chimistul Lazar Edeleanu, a unui brevet pentru extragerea si rafinarea selectiva cu bioxid de sulf lichid a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.) din titei;
- Inaugurarea localului Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti, care astazi poarta numele lui Grigore Antipa;
- Inceperea, la Breaza (jud. Prahova), a saparii unui put de mina pentru exploatarea titeiului. Putul, care a atins adancimea de 320 m, cea mai mare de pana atunci din tara noastra, a fost terminat in 2010;
- Introducerea, in Romania, a instalatiilor de foraj hidraulice percutante, cu circulatie de noroi, tip Alianta, avand randament superior tipului canadian, uscat;
- Forarea, la Sarmasel (jud. Mures), la 50 km est de Cluj, a unor sonde pentru cercetarea sarurilor de potasiu din regiune, cautate inca din 1899. In urma forajului, au fost puse in evidenta si mari cantitati de gaz metan, semnalate langa Bazna, in 1672, si studiate ulterior de geologul Hugo Bockh;
- Realizarea liniei de cale ferata Caransebes - Boutari - Zeicani - Subcetate, pentru a lega bazinul carbonifer al Petrosanilor cu bazinul metalurgic al Resitei. Intre Boutari si Zeicani (14 km) a fost introdus, pentru prima data in tara noastra, sistemul de linie cu cremaliera;
- Infiintarea Fabricii de cherestea de la Nehoiu (jud. Buzau), cea mai mare din Europa la acea vreme, precum si a unor fabrici similare la Brezoi (jud. Valcea), Comanesti (jud. Bacau) si Curtea de Arges (jud. Arges);
- Infiintarea, din initiativa si sub conducerea lui Anghel Saligny, a Directiei generale a porturilor si cailor de comunicatii pe apa (PCA), transformata, in 1929, in regie autonoma.
100 de ani de la:
- Descoperirea, de catre Stefan Procopiu (concomitent, dar independent de fizicianul danez Niels Henrik David Bohr), a momentului magnetic al electronului, cunoscut astazi sub numele de magnetonul Bohr - Procopiu, calculand cel dintai, pe baza teoriei cuantelor, valoarea acestuia. Aceasta descoperire a fost anuntata in articolul Sur les elements d’energie, publicat in „Analele stiintifice ale Universitatii din Iasi“;
- Infiintarea Societatii de Horticultura din Romania, al carei prim presedinte a fost Ion Haseganu;
- Intrarea in exploatare a primului zacamant de talc din tara noastra, localizat in dolomitele cristaline din Muntii Poiana Ruscai, pe teritoriul localitatilor Lelese, Cerisor si Govajdia (jud. Hunedoara);
- Inceperea constructiei conductelor petroliere de 5 toli pentru motorina si de 10 toli pentru petrol lampant, care leaga exploatarile din Valea Prahovei de portul maritim Constanta;
- Finalizarea castelului de apa al orasului Braila, cu o capacitate de 1200 mc, cel mai mare din tara noastra la acea data;
- Inceperea, de catre inginerul Ion S. Gheorghiu - la cererea Directiei Generale a Cailor Ferate Romane - a studiului in vederea electrificarii caii ferate Ploiesti - Predeal, pentru care, prin proiectul prezentat in 1914 - 1915, recomanda construirea a doua centrale hidroelectrice pe Ialomita superioara, la Dobresti si la Galma - Moroeni (realizate in 1928 - 1930, respectiv 1952 - 1953). Intrerupt in timpul Primului Razboi Mondial, studiul a fost reluat in 1921. In 1933, Gheorghiu a intocmit un plan general de electrificare a cailor ferate romane;
- Introducerea, pentru prima data in tara noastra, a tractiunii electrice de contact pe calea ferata, prin electrificarea liniilor inguste Arad - Ghioroc - Pancota si Ghioroc - Radna, in lungime de 58,4 km, pe care, din 1906, circulau automotoare;
- Constituirea, sub conducerea lui Anghel Saligny, a primei societati nationale de navigatie maritima, Romania.