Resursele strategice ale Romaniei

BOGATII SUBPAMANTENE, LA SUPRAFATA
„Urmarim crearea premiselor unui echilibru corect intre veniturile
statului si atractivitatea cadrului pentru investitii private“
Convorbire cu Gheorghe Dutu, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.)

Octavian-Dragomir Jora: Tara bogata, popor sarac... Este Romania o alta victima a „blestemului resurselor“, pe fondul eroziunii institutiilor, care da cea mai nenorocita forma de secatuire a energiilor unei natiuni, si al unei neasezari de proportii istorice? „Strainii care ne-au cotropit (la propriu si la figurat)“, „socialismul ambitiilor multilateral desarte“, „indecizia din perioada tranzitiei“, „eco-exigentele integrarii europene“ sunt, in opinia unor academicieni, politicieni, antreprenori sau chibiti, tot atatea cauze ale unei valorificari ezitante a resurselor naturale. Dvs. cum priviti acest tablou?
Gheorghe Dutu: Conceptia unei valorificari ezitante a resurselor naturale este infirmata deopotriva de realitatea istorica si de contextul actual. Romania detine o bogata traditie in sectoarele petrolier si minier. Suntem cel dintai stat din lume care a produs titei (in anul 1857) si unul dintre primii producatori de gaze naturale. De asemenea, activitatea miniera se desfasoara in Romania de mii de ani, depozite de minereuri variate fiind exploatate din cele mai vechi timpuri. Perioada interbelica si anii celui de Al Doilea Razboi Mondial au marcat etapa de maturizare a industriilor miniera si petroliera, precum si consolidarea fundamentului pentru elaborarea legislatiei moderne in acest sector. A urmat perioada 1945 - 1989 care a corespuns celei mai mari dezvoltari in toate domeniile de activitate ale sectoarelor petrolier si minier. Schimbarile legislative, procesele de reorganizare, restructurare si privatizare, precum si lipsa capitalului pentru sustinerea investitiilor in aceste sectoare, care au urmat evenimentelor din decembrie 1989, au afectat semnificativ cele doua industrii. In prezent, insa, prin efortul coordonat al institutiilor cu atributii de reglementare, gestionare, organizare, control al activitatilor din aceasta zona, ne-am asumat sarcina de redresare si refacere a performantelor istorice din zona resurselor naturale. Mai mult, activitatile de explorare si productie petroliera si miniera reprezinta un motor de dezvoltare economica, dar acestea nu se pot realiza decat in conditii de siguranta pentru mediu si populatie. Respectarea standardelor Uniunii Europene din aceasta zona reprezinta garantia unei dezvoltari durabile si nu o ingradire a cresterii economice.

ODJ: Ne puteti oferi exemple de tari care au pariat inteligent si pe resurse, dar si pe institutii, pentru o dezvoltare economica judicioasa, eficienta, durabila?
GhD: Exista mai multe exemple de succes pe care ni le-am asumat ca modele ale politicilor viitoare din industriile de petrol si miniera (Canada, Statele Unite, Marea Britanie si altele). De pilda, autoritatile din provincia Alberta, Canada, au o practica indelungata si o experienta vasta in reglementarea dezvoltarii durabile a resurselor naturale. Aceasta provincie detine unele dintre cele mai importante rezerve de petrol la nivel mondial, iar sectorul energetic al acesteia contribuie in proportie de 10% la economia statului canadian si de 29% la economia provinciala. Cheia succesului politicilor canadiene din aceasta zona rezida, in special, in consolidarea parteneriatului public-privat, intre institutiile cu rol de reglementare si administrare a resurselor naturale si companiile active in sectoarele petrolier si minier. De asemenea, autoritatile din Alberta au mizat pe o mai mare transparenta a datelor si informatiilor referitoare la resursele naturale si pe un sistem de redevente (impozitare) flexibil.

ODJ: Cum stam, intr-un sinopsis concentrat, pe principalele categorii de resurse minerale? Unde suntem mai bine inzestrati, unde mai putin (comparativ cu alte natiuni, care pot functiona drept termeni de comparatie legitimi)? Cati ani de exploatare a zacamintelor cunoscute mai avem la dispozitie si ce surprize placute mai putem astepta?
GhD: Resursele naturale ale Romaniei se caracterizeaza in special prin diversitate, pe ambele paliere: petrolier si minier. In evidenta Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) se afla 166 de substante minerale solide repartizate pe urmatoarele grupe: saruri haloide, minerale utile nemetalifere, roci utile, roci bituminoase, carbuni, minereuri de metale feroase, minereuri de metale neferoase, minereuri de aluminiu si roci aluminifere. De asemenea, se gasesc apele potabile si industriale, apele minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele care le insotesc, gazele necombustibile, precum si namolurile si turbele terapeutice. O categorie aparte o constituie minereurile radioactive si minereurile de elemente rare si disperse. Romania dispune de importante zacaminte de carbune utilizate in scop energetic. La nivelul intregii tari, au fost puse in evidenta, prin lucrari de prospectiune, explorare si inregistrate cu resurse/rezerve in baza de date a A.N.R.M. un numar de 275 zacaminte de antracit, huila, carbune brun si lignit. Potrivit estimarilor, acestea ar putea asigura necesarul energetic cel putin pentru urmatorii 100 de ani. Pentru hidrocarburi, miza momentului este data de dezvoltarea productiei de gaz din Marea Neagra, mai ales in contextul descoperirilor din aceasta zona si de potentialul de resurse neconventionale. Avand in vedere aceste posibilitati incurajatoare, intr-un orizont de timp nu foarte indepartat, Romania ar putea deveni exportator de gaze naturale. Sa nu pierdem din vedere faptul ca resursele la care facem referire sunt neregenerabile si ca unele dintre acestea se afla in stadiu avansat de exploatare. Spre exemplu, productia autohtona de hidrocarburi se afla intr-o etapa de declin natural, ca urmare a epuizarii zacamintelor. Aceasta tendinta de scadere se reflecta in cresterea dependentei de hidrocarburile importate si implicit a pretului acestora. O tendinta similara a fost observata si in plan regional, european. Potrivit unui raport emis de Parlamentul European in anul 2011, productia europeana de gaz natural ar putea scadea cu inca 30% pana in anul 2035. Aplicarea unor tehnologii moderne de investigare geochimica si geofizica poate oferi surprize placute celor dispusi sa investeasca in acest domeniu.

ODJ: Este profilul nostru macro-industrial construit in consonanta cu realitatea resurselor minerale? Dar cel legat de comertul exterior?
GhD: Istoria celor 160 de ani de industrie petroliera si miniera, de la intrarea in vigoare a primei Legi a Minelor, a fost marcata de adaptarea tehnologiilor la necesitatile acestor sectoare prin constructia utilajelor, a instalatiilor specifice, conform standardelor internationale, de introducerea unor tehnologii noi de prelucrare si nu numai. Perioada de tranzitie de la un sistem centralizat la o economie de piata, ce a urmat anului 1989, caracterizata prin lipsa de capital pentru investitiile in tehnologie, a avut ca efect stagnarea temporara a dezvoltarii acestui sector si, implicit, intreruperea investitiilor in tehnologiile moderne. Romania este, astazi, interesata, in special, de colaborarea cu companii de talie mondiala ce detin resurse, tehnologii si know-how de ultima ora, inclusiv in acele domenii de explorare si productie neabordate inca pe piata romaneasca. Perspectivele exportului de resurse naturale din Romania se pot schimba semnificativ odata cu finalizarea si punerea in functiune a conductelor de interconectare a sistemelor de transport din Romania cu cele din statele vecine - Republica Moldova, Bulgaria si Ucraina, moment in care tara noastra va dispune de posibilitatea tehnica de a exporta gaze naturale.

ODJ: Adaugam suficienta valoare in tara acestor resurse? Sau pierdem valoare, exploatandu-le in termeni nu dintre cei mai avantajosi, comparativ cu realitatea de peste hotare, bunaoara (taxe, redevente, tarife)?
GhD: In prezent, analizam oportunitatea implementarii unor modificari legislative in zona redeventelor petroliere, dupa ce, la sfarsitul anului trecut, am majorat redeventele miniere. Regimurile fiscal si de reglementare trebuie sa fie competitive, sa reflecte riscurile semnificative de ordin geologic, tehnic, riscurile de cost, preturi de piata, pe care si le asuma investitorii, sa fie predictibile si atractive, astfel incat sa stimuleze infuzia de capital in sectorul petrolier. Daca ne-am rezuma la a creste gradul de colectare bugetara, fara sa tinem cont de interesul investitorilor, riscam sa devenim necompetitivi pe piata mondiala de capital. De aceea, urmarim crearea premiselor stabilirii unui echilibru corect intre veniturile ce revin statului si mentinerea unui cadru atractiv pentru investitii private, prin consolidarea unui sistem de reglementare fiscal si de redevente stabil, predictibil, atractiv si care reflecta in mod corect realitatile economice ale industriei de titei si gaze din Romania.

ODJ: Capital romanesc sau capital strain? Cine sa aiba intaietate in a exploata resursa minerala romaneasca? Este una dintre temele care au fost confiscate alternativ de apologetii nationalismului economic („Sa nu ne vindem tara!“), precum si de cei ai capitalismului oportunist („Daca noi nu avem cu ce sapa, sa sape altii, numai sa nu ne ramana bogatia in pamant!“).
GhD: Legislatia din domeniul resurselor naturale, in deplina concordanta cu prevederile europene din aceasta materie, promoveaza tratamentul nediscrimatoriu al companiilor romane si straine. Atribuirea perimetrelor petroliere si miniere, in cadrul apelurilor publice de oferta organizate de A.N.R.M., se realizeaza in conditii de transparenta, cu respectarea prevederilor privind publicitatea comunitara a ofertelor de concesionare, informarea si raportarea catre Comisia Europeana.

ODJ: Ce face A.N.R.M. in acest peisaj complex de probleme atat de „principiu“, cat si „pragmatice“?
GhD: Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de autoritate competenta abilitata sa aplice dispozitiile Legii minelor nr. 85/2003 si ale Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, are ca principala atributie gestionarea resurselor de petrol, resurselor minerale si a fondului geologic national. In acest sens, A.N.R.M. negociaza si incheie in numele statului roman acorduri petroliere, licente de concesiune miniera si permise de exploatare, emite acte de reglementare, norme, instructiuni, ordine si regulamente, controleaza respectarea de catre titulari a prevederilor acordurilor petroliere si ale licentelor sau permiselor, gestioneaza Sistemul national de transport prin conducte al titeiului si gazelor naturale. A.N.R.M. indeplineste atributiile conferite de lege privitoare la taxe, redevente si tarife, stabileste pretul de referinta pentru petrolul extras in Romania in vederea calcularii redeventei corespunzatoare si tarifele pentru exploatarea Sistemului national de transport al petrolului. A.N.R.M. exercita atributii specifice si in zona de protectie a mediului, urmarind aplicarea masurilor stabilite in acest scop, in cursul si dupa efectuarea operatiunilor petroliere si a activitatilor miniere.

ODJ: Dati-ne exemplu de cinci-zece mituri media legate de resursele minerale romanesti si demontati-le cu expertiza dumneavoastra profesionala.
GhD: In ultima perioada, spatiul public din Romania a fost alimentat cu informatii controversate, nefundamentate in ceea ce priveste activitatile de explorare si exploatare a resurselor naturale. Nu mai departe de anul trecut, se vehicula informatia ca „operatiunile petroliere ar conduce la producerea unor fenomene tectonice necontrolate“. In realitate, nu s-a dovedit existenta unei legaturi intre fenomenele seismice si activitatea petroliera. Numeroase alte informatii neargumentate au vizat subiectul gazelor de sist. Spre exemplificare, fac referire la o parte dintre acestea. „Gazele neconventionale reprezinta o noutate in sectorul hidrocarburilor si difera de notiunea clasica de gaze naturale“. In realitate, acest tip de resursa nu este o noutate pentru specialistii in petrol si gaze. Vorbim despre gaze naturale. „Daca ar accepta explorarea si exploatarea gazelor de sist, Romania s-ar expune unor riscuri de mediu majore“. De fapt, respectarea normelor in ceea ce priveste procesul tehnologic, atat pentru explorare, cat si pentru exploatare inlatura pericolele reale pentru populatie. Iar noi ne vom asigura ca acestea sunt respectate. In legatura cu acest subiect, au fost exprimate ingrijorari privind faptul ca „exploatarea gazelor de sist ar distruge panza freatica“. De fapt, tehnologiile avansate utilizate in zilele noastre in procesele de exploatare a hidrocarburilor inlatura acest risc. S-a mai vehiculat informatia ca „actualul cadru legislativ national si international nu stabileste standarde privind tehnologia utilizata in astfel de operatiuni“. In realitate, in conformitate cu prevederile legislative actuale, toate metodele de explorare, dezvoltare si exploatare fac obiectul analizei si aprobarii A.N.R.M. si a celorlalte autoritati competente, inclusiv autoritatile de mediu. Mai mult, o recomandare recenta a Comisiei Europene stabileste un set de cerinte minime in vederea explorarii si exploatarii gazelor de sist, care include evaluarea impactului lucrarilor de explorare si exploatare asupra mediului, a factorilor de risc asociati acestora, monitorizarea instalatiilor, diseminarea informatiilor catre populatie si nu numai. Acestea sunt unele dintre temele amplu discutate pe parcursul campaniei de informare privind gazele de sist, lansata anul trecut si pentru a carei organizare am obtinut un grant european.

ODJ: Cum putem privi problema ecologica in contextul exploatarii resurselor minerale? Pornind de la ideea ca orice act de respiratie umana este o „alterare“ a mediului, oare nu riscam sa intram intr-o obsesie a conservarii mediului cu... pretul omului? Unde ar fi „calea de mijloc inteleapta“ intre capitalismul orientat pe profit si „socialismul ecologic“ pe care il reclama atatia eco-activisti?
GhD: Acordam o atentie speciala eventualelor pericole care ar putea afecta viata romanilor, dar, in acelasi timp, avem obligatia de a asigura resurse energetice pentru generatiile viitoare. Evaluarea potentialului tarii pentru descoperirea unor resurse de combustibili fosili care sa inlocuiasca rezervele in curs de epuizare ramane o necesitate. Autoritatile romane vor lua decizii in acest sens, tinand cont de dreptul generatiei viitoare la existenta si dezvoltare proprii, cu respectarea dreptului cetatenilor la proprietate privata si la un mediu inconjurator sanatos.

ODJ: Proprietatea publica sau proprietatea privata? Care este, oare, cel mai bun disciplinator al exploatarii resurselor?
GhD: Potrivit legislatiei petroliere si miniere din Romania, resursele de petrol si cele minerale situate in subsolul tarii si al platoului continental romanesc al Marii Negre fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman. Principiul nationalizarii bogatiilor din subsolul Romaniei a fost consacrat de prevederile Constitutiei din anul 1923 si, de atunci, acest sistem si-a dovedit functionalitatea. Mentinerea suveranitatii nationale asupra acestor resurse este importanta si din perspectiva securitatii energetice. Rolul A.N.R.M. in acest context este acela de a asigura exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu principiul interesului national. Dezvoltarea durabila a sectoarelor minier si petrolier nu se poate realiza in lipsa armonizarii acestui principiu cu cel al ocrotirii dreptului la proprietate privata.

ODJ: Putem nadajdui la un model romanesc de dezvoltare durabila, ferit deopotriva de excese etatiste, dar si de cele ale nechibzuintei individuale? Cum pot lucra economistii si inginerii (alaturi de alte specialitati profesionale) la conturarea unei discipline legale si morale in domeniu, la noi in tara si nu numai?
GhD: Experienta acumulata in zona de explorare si productie a resurselor naturale din Romania, cadrul legislativ racordat la prevederile europene din domeniu, implementarea unor modele de dezvoltare in functie de specificul tarii noastre, armonizate cu bunele practici instituite pe plan mondial in acest sector sunt atributele exemplului romanesc de crestere durabila. Totodata, cream, pas cu pas, o platforma solida de dialog, schimb de opinii si experienta cu specialisti din domeniul resurselor naturale, economic, tehnic si din alte discipline. Experti A.N.R.M. participa periodic la conferinte nationale si internationale, forumuri de discutie, dezbateri publice. Portalul de informare a cetatenilor privind gazele de sist, realizat in cadrul campaniei lansate anul trecut, contine informatii sintetizate cu ajutorul unei echipe de specialisti din domeniu si reprezentanti ai mediului academic. Mizam in continuare pe o colaborare productiva intre institutiile statului, specialisti, membri ai comunitatilor locale si ai mediului academic, astfel incat sa putem identifica mijloacele optime pentru gestionarea eficienta a resurselor naturale.

N.R.: Articol preluat din revista „Economistul“ nr. 7/2014