Simpozion dedicat marcarii Zilei Mondiale a Apei 2017: „Apa si apa uzata“
Data: 16-31 martie 2017
Începând din anul 1993, comunitatea internațională sărbătorește, în fiecare an, la 22 martie, Ziua Mondială a Apei. Cu această ocazie, Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP), Administrația Națională Apele Române (ANAR), Apa Nova şi Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) au organizat, la Palatul Parlamentului, un simpozion dedicat evenimentului, care anul acesta a avut ca temă „Apa şi apa uzată".
Prezentă la eveniment, Adriana Petcu, ministrul Apelor şi Pădurilor, a subliniat că tema aleasă la nivel mondial în acest an relevă importanța utilizării durabile a apei în diverse scopuri și protejarea acesteia prin epurarea apelor uzate înainte de a fi evacuate în receptorii naturali. „Este important să reducem consumul de apă și să păstrăm calitatea ei, iar acest lucru se poate face numai printr-o responsabilizare a tuturor factorilor implicaţi. La nivel mondial, cerinţa de apă va creşte continuu în următoarele decenii, aspect care va conduce la mari provocări în aproape toate regiunile lumii. Statisticile la nivel mondial arată că circa 750 milioane de oameni nu au acces la surse de apă şi circa 2,5 miliarde de oameni nu au acces la sisteme de canalizare. Concluzia este evidentă: apa are un impact esenţial şi semnificativ în asigurarea calităţii vieţii!", a afirmat Adriana Petcu. Ministrul a mai precizat că implementarea de către România a Directivei privind epurarea apelor uzate urbane este una dintre cele mai costisitoare cerinţe pe care ţara noastră trebuie să le îndeplinească, iar conform ultimelor evaluări în cadrul programului de măsuri al Planului Național de Management actualizat, pentru realizarea conformării aglomerărilor umane cu peste 2000 locuitori echivalenți sunt încă necesare costuri ce depășesc 7,5 miliarde de euro ce se adaugă la cele circa 5 miliarde de euro deja cheltuite din 2007 până în anul 2015.
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR), Mihai Mihăiţă, a subliniat, în mesajul său:
„O discuție despre apă trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte. Primul se referă la caracteristica «pe termen lung». Odată ce apa a fost contaminată, este nevoie de timp pentru a redeveni curată. Al doilea este «ireversibilitatea». Aceasta înseamnă că, odată ce apa a fost poluată, este imposibil să fie recuperată complet. Apa are, de asemenea, un impact fără margini. În cazul în care un loc este poluat, este foarte probabil ca poluarea să se răspândească pe scară largă prin apă (prin «difuziune» și «extindere»). O altă caracteristică a apei este legătura strânsă dintre diferitele sectoare economice și sociale care pot juca mai multe roluri, putând fi, deopotrivă, surse de poluare, victime ale poluării și principale acțiuni împotriva poluării.
Cu toate că apa ar trebui să fie menținută și utilizată ca proprietate publică, aceasta a fost consumată ca o marfă, din cauza populației în creștere, a producției și consumului de masă, extinderea activităților economice etc. Ca urmare, ireversibilitatea a devenit mai evidentă odată cu creșterea problemelor legate de sănătate și de poluarea mediului.
Problemele de mediu legate de bunăstarea și gradul de confort al oamenilor sunt exemple de «eșec al pieței». Rolul guvernamental presupune și o mare responsabilitate, deoarece este necesar să intervină pe piață pentru a rezolva aceste probleme de mediu. În multe țări dezvoltate, guvernele au intervenit în piață și s-au luat măsuri economice și de reglementare împotriva emisiei de poluanți, în timp ce în țările în curs de dezvoltare, agențiile guvernamentale relevante pentru mediu sunt de multe ori vulnerabile și le lipsește capacitatea de a pune în aplicare în mod corespunzător aceste măsuri. Capacitatea limitată a societății, în ansamblul său, face dificilă rezolvarea unei probleme precum managementul deficient de monitorizare a poluanților.
Prin urmare, este important ca aspectele de mediu să fie abordate cât mai mult posibil prin «cunoașterea științei și tehnologiei» și pe «principiul precauției», ținând seama de caracteristicile apei.
Comisia Europeană a sprijinit în ultimii ani realizarea unor studii pentru a evalua potențialul de acțiune al UE în acest domeniu. Un material recent al acesteia precizează că, în prezent, un volum de aproximativ 1 miliard de metri cubi de ape uzate urbane tratate este reutilizat anual, ceea ce reprezintă circa 2,4% din efluenții de ape uzate urbane tratate și mai puțin de 0,5% din pierderile anuale de apă dulce din UE. Dar potențialul UE este mult mai mare, estimat de ordinul a 6 miliarde de metri cubi - de șase ori mai mare decât volumul actual. Atât statele membre din sud, cum ar fi Spania, Italia, Grecia, Malta și Cipru, precum și statele membre nordice, precum Belgia, Germania și Marea Britanie, au lansat numeroase inițiative în ceea ce privește reutilizarea apei pentru irigații, pentru industrie și pentru refacerea straturilor acvifere. Cipru și Malta au reutilizat deja mai mult de 90%, respectiv 60% din apele lor uzate, în timp ce Grecia, Italia și Spania refolosesc între 5% și 12% din efluenții lor, indicând în mod clar un potențial enorm pentru absorbția ulterioară.
Din păcate, în materialul respectiv nu am găsit nicio referire la țara noastră.
Las specialiștii să își exprime punctul de vedere. Va fi, desigur, mult mai documentat. Iar eu îmi exprim speranța că acest eveniment se va concretiza într-un pas cât de mic într-o direcție bună din managementul apei.
Dorim ca această conferință să constituie o revelație în privința amplorii politice, economice și de mediu cu care ne confruntăm.
Vă reamintesc un proverb al indienilor Cree, a cărui repetare nu trebuie să deranjeze: Numai atunci când ultimul copac va muri, ultimul râu va fi otrăvit şi va fi prins ultimul peşte, ne vom da seama că banii nu pot fi mâncaţi".
La eveniment au participat peste 300 de specialiști din domeniul apelor, inclusiv numeroşi actuali şi foşti înalţi demnitari.