Asociatia Generala a Inginerilor din Romania s-a infiintat in anul Marii Uniri
Data: 16-31 martie 2018
Lucrările celui de-al XXX-lea Congres al AGIR au prilejuit şi o amplă evocare consacrată împlinirii, în 2018, a 100 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România. Faptul că actul oficial de naştere al Asociaţiei - Decretul-lege semnat de Regele Ferdinand - a fost emis în aceeaşi lună în care, la Alba Iulia, se proclama Marea Unire, are o semnificaţie deosebită, relevată în expunerea preşedintelui AGIR, Mihai Mihăiţă, în faţa participanţilor la Congres. Au fost punctate atât demersurile relativ îndelungate care au precedat înfiinţarea Asociaţiei, cât şi momentele cu mare încărcătură ideatică şi emoţională care au marcat activitatea AGIR de-a lungul celor 100 de ani. Unele dintre aceste momente, susţinute de documente şi fotografii de epocă, au însoţit expunerea.
Unitate naţională şi comuniune profesională
La începutul expunerii, s-a subliniat că ideea înființării Asociației își are rădăcina în Războiul de Întregire a Neamului și în urmările lui. A fost una dintre modalităţile prin care s-a reconfirmat vitalitatea națiunii noastre în pofida vicisitudinilor istoriei. Marele Război, la care au participat numeroşi ingineri, cu contribuţii dintre cele mai importante la victoriile obţinute inclusiv prin susţinerea luptelor cu lucrări de geniu remarcabile şi cu tehnică adecvată, a creat condiţii pentru manifestarea tot mai largă a diverselor segmente ale societăţii la proiectele de ţară menite să consolideze unitatea naţională şi să asigure premisele unor noi progrese în procesul de modernizare a României. Aceste idei i-au însufleţit pe inginerii din Armata a II-a, pe cei de la Calea Ferată şi din alte domenii, reuniţi la Bacău, care au dezbătut cele mai importante probleme referitoare la viitorul ţării.
În urma Apelului publicat în ziare de inginerul Constantin Buşilă în vederea organizării unei consfătuiri generale, a avut loc o primă reuniune, la 27 mai 1918, în amfiteatrul de fizică al Universităţii din Iaşi, la care au participat numeroşi ingineri în uniformă militară, hotărâți să pună umărul la ridicarea țării. S-a căzut de acord că se impune crearea unei organizaţii, care n-a fost alta decât Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR).
S-a menţionat că Societatea Politehnică, înființată în 1881, ar urma să se consacre temelor cu caracter ştiinţific, iar AGIR să stimuleze şi să mobilizeze forţele inginereşti în vederea îndeplinirii ireproşabile a obligaţiilor profesionale potrivit interesului naţional.
Cu toate că, în condiţiile de atunci, legăturile cu ţara, în mare parte ocupată, au fost extrem de precare, numărul adeziunilor a fost impresionant, ceea ce a permis ca, la 12 august 1918, să se deschidă, la Iaşi, Adunarea generală de constituire a Asociaţiei. Astfel, AGIR a devenit exponentul legitim, cel mai autorizat, cel mai competent de a strânge laolaltă inginerii români de toate specializările în vederea atingerii scopurilor menţionate. Pentru a conduce Asociația au fost aleși Gheorghe Balș - președinte, alături de Constantin Bușilă, Mihail Manoilescu, Alexandru Periețeanu, Ion Tzitzu, Șerban Ghica și alții. Cu sprijinul ministrului Anghel Saligny au fost finalizate demersurile pentru recunoaşterea AGIR, ca persoană morală şi juridică, prin Decretul-lege de la 30 decembrie 1918, semnat de Regele Ferdinand.
Continuitate şi inovare în promovarea progresului tehnico-ştiinţific
În continuarea expunerii, au fost menţionate mai multe momente din activitatea AGIR. Astfel, în ianuarie - februarie 1919, odată cu mutarea la București, a fost publicat primul număr al Buletinului AGIR, organul oficial al Asociaţiei, care a apărut până în anul 1947. Congresele AGIR, la care au fost dezbătute probleme de interes general, precum şi cele specifice anumitor zone ale ţării, s-au desfăşurat anual, în 1921 la Iaşi, apoi la Timișoara, București, Cluj, Chișinău, Cernăuți, Oradea, Constanța, Arad, Craiova și Brașov. Din 1931, Congresele au avut loc la doi ani, unele dintre acestea desfăşurându-se la Galați, București etc.
Secțiunile Congreselor au fost consacrate unor domenii de cea mai mare importanţă, precum transporturile, energia, lucrările publice, învăţământul tehnic, procesul de industrializare (inclusiv în sectoarele minier şi metalurgic), fructificarea muncii naţionale, preocupări social profesionale. Este de subliniat că, pe baza hotărârilor acestor Congrese şi a activităţii practice a inginerilor, au fost elaborate şi finalizate mari proiecte de dezvoltare economico-socială a României.
În anul 1940, s-a inaugurat sediul AGIR din Bd. Dacia nr. 26, București, realizat prin contribuția membrilor.
În 1949, prin schimbarea regimului politic, Asociația Generală a Inginerilor și Societatea Politehnică s-au unit, înființându-se Asociația Științifică a Tehnicienilor, apoi, în 1951, s-a creat Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT), iar în 1962 - Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor (CNIT), care acționa în cadrul Consiliului Național al Sindicatelor din România.
Cum bine se ştie, a urmat o perioadă grea, iar în pofida condiţiilor dintr-un regim totalitar, inginerii şi-au adus contribuţia lor de seamă la realizarea unor importante obiective economice din domeniile industriei, agriculturii, transporturilor, telecomunicaţiilor etc.
Renaşterea AGIR sub semnul imperativelor contemporaneităţii
În decembrie 1989, în contextul transformărilor postrevoluţionare, a fost iniţiată reconstituirea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.
În continuare, expunerea a marcat o serie de date şi fapte, între care constituirea de filiale ale AGIR în aproape toate judeţele, de societăţi de specialitate, multe dintre acestea, ca şi entităţi economico-sociale, fiind membri colectivi sau membri susţinători. Au fost menţionate numeroase manifestări, între care Simpozionul Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni, sărbătorirea Zilei Inginerului Român, inclusiv prin acordarea Premiilor AGIR. Printr-o Hotărâre de Guvern, în 2007, Asociaţia a fost recunoscută de utilitate publică.
De asemenea, s-a reamintit că, prin activitatea şi rezultatele obţinute, încă din 1990 AGIR s-a remarcat printr-o participare tot mai activă la acţiunile iniţiate şi desfăşurate de structurile europene şi mondiale ale asociaţiilor inginereşti. Totodată, s-a menţionat activitatea publicistică tot mai bogată a AGIR, reflectată de bilunarul Univers ingineresc, precum şi de Editura AGIR.
În concluzie, s-a relevat că bilanţul activităţii AGIR, pe multiple planuri, în pofida dificultăţilor provocate de istoria frământată a ţării, a relevat şi relevă marele potenţial al inginerilor români de pretutindeni, evidenţiat de numeroase realizări profesionale de excepţie, precum şi în sfere artistice deosebite, de la beletristică la muzică, până la arte vizuale.