Starea economiei romanesti, de la diagnoza la prognoza (2019 - 2022) - III
Data: 16-31 marie 2019 2019
În precedentele două numere ale publicaţiei noastre, am supus atenţiei cititorilor ample fragmente din raportul oficial al Ministerului Finanţelor Publice (MFP) consacrat politicilor fiscal-bugetare bazate pe evoluţiile generale economico-sociale ale României. Încheiem prezentarea acestui document prin completări referitoare la fapte şi date care situează preocupările actuale şi de perspectivă, inclusiv ale comunităţii inginereşti din ţara noastră, în context continental şi mondial. Documentul integral se poate accesa pe site-ul MFP.
România în Uniunea Europeană
Evaluările din document capătă o semnificaţie deosebită în perioada în care România exercită Preşedinţia Consiliului UE. Astfel, se constată că, în condițiile în care Uniunea trece printr-o perioadă complicată, marcată de efectele persistente ale crizei financiare, de criza zonei euro, de supra-îndatorare publică și privată, fiind confruntată cu problema imigrației, cu tendințe de fragmentare și tensiuni geopolitice, România se dovedește loială construcției europene. Aderarea la Zona Euro urmează să reprezinte o decizie rațională, bine fundamentată, care să ia în considerare învățămintele ultimelor decenii și problemele majore cu care se confruntă UE.
Autoritățile române ţin seama în cel mai înalt grad de nevoia de convergență reală sustenabilă, de natură sănătoasă, bazată pe fundamente economice puternice și nu pe un context conjunctural. Aceasta este una dintre cele mai importante lecții ale crizei pentru statele pretendente la intrarea în Zona Euro. O convergență reală sustenabilă reprezintă o pre-condiție cheie pentru economiile care vor să adopte o monedă comună și să fie rezistente în fața șocurilor adverse.
Apropierea de Zona Euro a României este esențială din punctul de vedere al tuturor oportunităților, iar pregătirea pentru adoptarea monedei unice crește credibilitatea ţării ca partener responsabil în UE. Atragerea resurselor UE trebuie să se facă cu celeritate și spre obiective care să asigure în mod real o creștere economică sustenabilă şi bine structurată, iar resetarea politicilor economice și realizarea reformelor structurale impuse de acest proces sunt menite a da României statura unui stat membru demn de a fi în Zona Euro, de a fi la masa deciziilor unde să promoveze mai bine interesele ţării în cadrul parteneriatului construit prin integrarea europeană, pentru o Uniune rezilientă la noile provocări economice, politice și geopolitice ale prezentului şi viitorului.
Principalele provocări, la nivel global și european
În pofida progreselor din ultimul timp, apar din ce în ce mai multe riscuri și provocări externe, fiind necesar - în viziunea României - un răspuns european mai puternic și unit.
De la creșterea prezenței Chinei în lanțul valoric global la perturbarea, de către SUA, a ordinii economice postbelice prin intensificarea protecționismului comercial, UE va trebui să facă față provocării reprezentate de un mediu mondial nesigur și în rapidă schimbare.
Vulnerabilități persistente: creșterea modestă a productivității; persistența inegalității veniturilor și scăderea lentă a sărăciei; disparitățile regionale și teritoriale; nivelul ridicat al datoriei publice și private și alte dezechilibre macroeconomice care au rămas nesoluționate, în special în Zona Euro.
Provocări pe termen scurt: creșterea protecționismului și a tensiunilor geopolitice care afectează relațiile comerciale; instabilitatea de pe piețele emergente; necorelarea competențelor și apariția unui deficit al forței de muncă în anumite țări și sectoare; migrația; difuzarea lentă a noilor tehnologii digitale; retragerea treptată a măsurilor de stimulare acordate de băncile centrale; stagnarea ritmului reformelor/riscul de regres al reformelor și de agravare a dezechilibrelor fiscal-bugetare.
Provocările pe termen mediu/lung: exploatarea potențialului de creștere a digitalizării; impactul transformărilor tehnologice asupra lucrătorilor și a anumitor sectoare; impactul schimbărilor demografice și rolul migrației; atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; exploatarea durabilă a resurselor naturale.
În condițiile unui cadru european incert, marcat de creșterea prețurilor la energie, volatilitatea piețelor financiare, tensiuni comerciale, precum și de riscuri geopolitice, statele membre sunt conștiente că trebuie să întreprindă măsuri concrete pentru consolidarea rezilienței economiilor lor pentru a răspunde provocărilor viitoare.
În acest context, România şi-a stabilit următoarele obiective ale construcției bugetare pentru anul 2019 și orizontul 2020 - 2022:
1) Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească;
2) Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii şi serviciilor, pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;
3) Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sustenabile;
4) Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin promovarea unor măsuri salariale, sociale în vederea asigurării protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile;
5) Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;
6) Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.
În ceea ce priveşte primul obiectiv, documentul precizează că, pentru perioada 2019 - 2022, s-au luat în considerare următoarele elemente: (i) impactul pozitiv al măsurilor fiscal-bugetare asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare a populației; (ii) contextul european și global, evidențiat în previziunile de toamnă 2018 ale Comisiei Europene, caracterizat prin creștere economică, dar mai puțin dinamică, pe fondul unui grad ridicat de incertitudine, intensificarea tensiunilor comerciale, creșterea prețurilor la petrol, existenţa unor piețe financiare tensionate, caracterizate prin multiple riscuri interconectate de evoluție negativă; (iii) realizările economico-sociale din anii 2017 și 2018 până la momentul actual, aspecte care stau la baza indicatorilor bugetari pentru anul 2019 și orizontul de referință 2020 - 2022, urmărindu-se, astfel, şi asigurarea unui caracter predictibil și sustenabil al acestora. Pentru perioada 2020 - 2022 se estimează că economia românească va înregistra creșteri susținute cu un ritm mediu anual de 5,2%.
În cele ce urmează, vom pune accentul pe câteva obiective definitorii pentru anul în curs şi pentru orizontul 2020 - 2022, deoarece este vorba despre direcţii principale de acţiune care condiţionează întreaga evoluţie a societăţii româneşti.
Politica investițională bazată pe priorități
Ca urmare a analizării informațiilor transmise de cei 10 ordonatori principali de credite, Ministerul Finanțelor Publice a întocmit și înaintat spre aprobare Guvernului un memorandum în care îşi găseşte reflectarea modul în care se vor aloca resursele necesare în anul în curs şi în perspectivă.
Cei 10 ordonatori principali de credite au prezentat informații cu privire la 136 de proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 173 842 803 mii lei și un rest de finanțat în vederea finalizării de 104 778 498 mii lei. Cea mai mare pondere în acest portofoliu o deține Ministerul Transporturilor, care administrează 114 proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 166 019 031 mii lei, urmat de Ministerul Apelor și Pădurilor, cu 9 proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 3.722.720 mii lei. La polul opus se situează Ministerul Economiei, Ministerul Cercetării și Inovării, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Ministerul Apărării Naționale, care administrează fiecare câte un proiect de investiții publice semnificativ.
În cadrul procesului de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative a fost luată în considerare valoarea economică netă actualizată a proiectelor. Acest indicator al eficienței economice a proiectului de investiții a fost furnizat de ordonatorii principali de credite pentru 98 de proiecte din totalul de 136 de proiecte de investiții publice semnificative evaluate.
Din analizele efectuate, s-a constatat că cea mai ridicată medie a valorii economice nete actualizate a proiectelor de investiții se înregistrează în sectorul sănătate - 375,3 milioane euro, în sectorul transporturi - 352,1 milioane euro, în sectorul ape şi păduri - 124,9 milioane de euro și în sectorul cercetării şi inovării - 117,1 milioane euro, media valorii economice nete actualizate a proiectelor aferente celorlalte sectoare situându-se sub 100 milioane euro.
La nivelul celor 98 de proiecte, media indicatorului amintit este de 322 milioane euro. Dintre cele 98 de proiecte, 23 de proiecte au o eficiență economică peste media aferentă, ele reprezentând sectoarele transporturi, ape şi păduri şi sănătate. Dintre proiectele de investiții publice semnificative din domeniul transporturilor se remarcă opt proiecte din sub-sectoarele transport feroviar, metrou și rutier, cu o valoare economică netă actualizată de peste 1 miliard de euro pe proiect.
În limita inferioară a clasamentului, cu o valoare economică netă actualizată situată sub 5 milioane de euro se află 6 proiecte, din sectoarele transporturi (4) și ape şi păduri (2).
Parteneriatul public-privat, vector al progresului economico-social
Legislaţia adoptată în ultimul timp statuează reglementări menite să stimuleze puternic parteneriatul public-privat orientat spre realizarea unora dintre cele mai importante investiţii cu efect propagat la scara întregii economii naţionale. Aceste reglementări clarifică o serie de aspecte, precum:
▪ Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public.
▪ Finanţarea pentru investiţii, care este realizată în cadrul contractelor de parteneriat public-privat, poate fi asigurată în următoarele modalităţi: • integral, din resurse financiare furnizate de partenerul privat; • din resurse financiare furnizate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.
▪ Ponderea contribuţiei partenerului public la finanţarea investiţiilor dintr-un contract PPP nu trebuie să depăşească 25% din totalul investiţiei, inclusiv din fonduri europene.
▪ Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat prin accentul pus pe o serie de factori propulsori ai procesului investiţional, cum sunt: • cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public; • durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil; • finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice; • distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.
▪ Întrucât una dintre temele cele mai controversate a constituit-o metodologia de încheiere a contractelor, considerăm util să redăm şi precizările din document referitoare la etapele realizării obligaţiilor contractuale. Cum este cunoscut, în conceperea şi realizarea contractelor, corpul ingineresc are multiple atribuţii, care constau în următoarele: realizarea unui studiu de fundamentare de către partenerul public; aprobarea de către Guvern a studiului de fundamentare pentru proiectele din administraţia centrală sau, după caz, de către autorităţile competente pentru proiectele din administraţia publică locală; procedura de atribuire a contractului PPP; aprobarea de către guvern a contractului PPP, rezultat după finalizarea negocierilor iniţiate de părţi, în cazul proiectelor din administraţia centrală sau, după caz, de autorităţile competente pentru proiectele din administraţia publică locală; semnarea contractelor PPP.
▪ Instituţia care se ocupă de pregătirea şi atribuirea proiectelor strategice de PPP este Comisia Națională de Strategie şi Prognoză. Conform OUG nr. 28/2018, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este unitate centrală de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi.
Proiecte strategice de investiții programate pentru perioada 2019 - 2022
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a identificat, în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze, următoarele proiecte:
▪ Autostrada Ploieşti - Braşov;
▪ Autostrada Bucureşti - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj;
▪ Autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi;
▪ Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR;
▪ Complexul Medical „Carol Davila - Universitary Medical City";
▪ Linia ferată de mare viteză Bucureşti - Craiova/Sofia - Timişoara/Belgrad - Cluj/Budapesta;
▪ Extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7;
▪ Construirea aeroportului Bucureşti Sud;
▪ Molurile nr. 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud;
▪ Finalizarea canalul magistral Siret - Bărăgan;
▪ Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie;
▪ Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele - Nicopole pe fluviul Dunărea;
▪ Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa - Lăpuşteşti;
▪ Construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice;
▪ Construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costineşti;
▪ Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş;
▪ Construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem;
▪ Clinica multifuncţională „Dr. Calistrat Grozovici";
▪ Spitalul regional Timişoara;
▪ Spitalul regional Brăila - Galaţi;
▪ Spitalul regional Târgu Mureş.
Dată fiind importanţa acestor proiecte, mai ales din perspectiva marelui volum de lucrări care implică, de asemenea, contribuţia inginerilor, considerăm util să aducem unele elemente care se referă mai ales la domeniile cu un rol decisiv în desfăşurarea activităţilor productive. Este vorba, mai ales, de accentul pus pe îmbunătăţirea radicală a infrastructurii de transport.
Despre Autostrada Ploieşti - Braşov, se menţionează că va avea o lungime de 109,3 km, va tranzita şi conecta areale cu o densitate a populaţiei peste media la nivel naţional, dar şi cu unităţi economice importante. De asemenea, va tranzita o arie turistică importantă, cum este Valea Prahovei, arie care generează fluxuri rutiere de destinaţie sau de tranzit importante, tot timpul anului, dar mai ales la sfârşitul de săptămână şi în perioada sărbătorilor şi a vacanţelor. Se prevede ca autostrada să se realizeze în maximum patru ani, inclusiv faza de proiectare. Costul investiţiei este de 1,36 miliarde euro. Realizarea obiectivului în parteneriat public-privat presupune darea în exploatare şi întreţinere către partenerul privat pentru o perioadă de 20 ani. Proiectul prevede operarea întregului tronson de autostradă, de la Bucureşti la Braşov, ceea ce înseamnă operarea încă din primul an a porţiunii dintre Bucureşti şi Ploieşti, care este deja în funcţiune.
Dacă execuţia se devansează cu un an se va acorda o bonificaţie de 100 milioane euro, iar orice întârziere va fi penalizată la fel. Pentru asigurarea profitabilităţii pe întreaga durată de execuţie şi operare, statul va efectua plăţi anuale de circa 55 milioane euro.
Proiectul de parteneriat public-privat privind autostrada „Ploieşti - Braşov" a fost foarte bine receptat de investitorii străini. La această licitaţie s-au înscris 5 candidaţi, reprezentând asocieri ale celor mai reprezentative firme internaţionale.
De asemenea, a intrat în etapa finală de lucru Autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi, un alt proiect major de investiţie în parteneriat public-privat. Studiul de fundamentare pentru acest obiectiv este finalizat şi se află în procedura de transparenţă decizională pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 1,2 miliarde euro. Perioada de proiectare şi realizare este estimată la 48 luni. Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se pot realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat pe o perioadă de 30 de ani, care include perioada de proiectare şi realizare.
Modalitatea de recuperare a investiţiei este reprezentată de:
▪ participarea partenerului public cu o cotă de maximum 25% din valoarea totală a investiţiei;
▪ primă pentru realizarea în avans a construcţiei în valoare de 80 milioane euro pentru un an;
▪ introducerea de taxe pentru utilizarea autostrăzii;
▪ introducerea de taxe pentru utilizarea spaţiilor de servicii;
▪ plăţi anuale de disponibilitate în valoare de 61 milioane euro în situaţia nerealizării traficului scontat.
În vederea amenajării râului Argeş pentru navigaţie, studiul de fundamentare este finalizat. Prin această investiţie, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană care îi va asigura legătura directă cu alte capitale, accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rin - Main - Dunăre accesul la reţeaua europeană de căi navigabile. Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se pot realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat pe o perioadă de 25 ani, inclusiv cu perioada de proiectare şi realizare.
Resursele și utilizarea lor
Din toate elementele prezentate, inclusiv din alte capitole ale documentului, cum ar fi, de exemplu, absorbţia fondurilor europene nerambursabile, rezultă că una dintre problemele principale o constituie asigurarea resurselor financiare. Din acest unghi de vedere, documentul prezintă, deseori în detalii, modalităţile de acoperire a cheltuielilor astfel încât, cel puţin la modul intenţie, se poate considera că există premisele necesare în vederea atingerii obiectivelor propuse. Bunăoară, pentru anul în curs, sunt prevăzute investiţii publice în valoare de circa 40 miliarde lei. La acestea se pot adăuga şi contribuţiile sectorului privat, atât la realizarea proiectelor de importanţă strategică naţională cât şi, cum s-a văzut, utile la scară europeană, precum şi contractarea de credite de la bănci autohtone şi din străinătate. Cert este că recentele rating-uri acordate României de agenţiile internaţionale specializate confirmă interesul investitorilor de a-şi aloca importante resurse pentru realizarea unor obiective importante, inclusiv a celor menţionate până acum.
Accentul pus pe procesul investiţional este explicabil şi prin faptul că numeroase obiective stabilite pentru anii anteriori nu s-au realizat la termenele prevăzute. De aici, şi preocupările îndreptate spre îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, multe obiective fiind frânate de reglementările care permit folosirea contestaţiilor ca procedeu pentru promovarea unor interese reprobabile. Cum se poate lesne constata, tematica abordată în legătură cu raportul oficial privind politicile fiscal-bugetare este deschisă unui continuu proces de reevaluare şi perfecţionare.
Alte articole




