Importante momente aniversare tehnico-economice in 2020 (IV)

Prezentăm, şi în numărul de faţă, o serie de momente importante din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde".

120 de ani de la:

▪ Apariţia lucrării Cercetări asupra compoziţiunii chimice a petroleurilor române, a chimistului Petru Poni, în care, pentru prima dată, este abordată această dificilă problemă. Folosind o metodă şi o tehnică proprii, Poni stabileşte că petrolul de la Colibaşi, Câmpina şi Câmpeni-Pârjol nu conţine hidrocarburi nesaturate şi, totodată, dovedeşte că în petrolul din ţara noastră sunt prezente hidrocarburi aromatice;

▪ Introducerea în România a maşinilor de confecţionat tuburi pentru ţigarete şi a maşinilor de înfundat ţigarete;

▪ Proiectarea, de către arhitectul Louis Pierre Blanc, şi începerea construirii în stil neoclasic francez, a clădirii Facultăţii de Medicină din Bucureşti, terminată în 1902.

115 ani de la:

▪ Instalarea, la Constanţa, a primei staţii de telegrafie fără fir din România, cu o rază de acţiune de aproximativ 600 km, asigurând legătura cu vasele româneşti care navigau pe Marea Neagră;

▪ Predarea primului curs de electrotehnică pentru inginerii din ţara noastră, de către inginerul Nicolae Vasilescu Karpen, la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, instituţie în cadrul căreia, în 1912, înfiinţează Laboratorul de electricitate, electrotehnică, măsuri electrice şi maşini electrice;

▪ Elaborarea unei noi metode de ameliorare a lignitului, de către inginerul Grigore Filitti, care a folosit păcura încălzită la 200 grade Celsius; prin noua metodă se realiza un randament cu cel puţin 10% superior procedeului austriac Leissner (cu aburi), utilizat până atunci;

▪ Enunţarea ipotezei subîmpingerii pânzei getice, ipoteză folosită în 1911 de Ludovic Mrazec şi Ion Popescu-Voiteşti, iar ulterior şi de alţi geologi, la „descifrarea" structurii Carpaţilor Orientali;

▪ Începerea electrificării oraşului Hunedoara, prin instalarea unei centrale electrice în incinta uzinelor siderurgice. Din acelaşi an (1905), funcţionează şi prima centrală electrică de la Târgu Ocna (jud. Bacău) pentru nevoile salinei din localitate;

▪ Demonstrarea, în premieră, de către fizicianul Augustin Maior, a faptului că pe un acelaşi circuit se pot transmite simultan mai multe convorbiri telefonice, prin folosirea curenţilor alternativi de înaltă frecvenţă şi a fenomenului de rezonanţă electrică. Într-un prim studiu, intitulat Über Mehrfach Fernsprechen, apărut în 1907, şi într-o serie de alte articole publicate până în 1917 în revista de specialitate Elektrotechnische Zeitschrift, Augustin Maior fundamentează teoretic la cel mai înalt nivel ştiinţific din acea vreme problema telefoniei multiple, fiind considerat precursor în acest domeniu. Un rezumat al primului articol al lui Maior, publicat în 1909 în revista americană Electrical World, sub titlul Multiple Telephony, confirmă exactitatea expunerii fizicianului român;

▪ Amplasarea primului cablu submarin în Marea Neagră, între Constanţa şi Istanbul, pentru stabilirea legăturii telegrafice între Berlin şi capitala de atunci a Turciei, prin Bucureşti. Cablul măsura 378 km şi, deşi instalat la maximum 10 mile de ţărm, ajungea în unele locuri la 200 metri adâncime.