Prezenta Romaniei la MUNDUS VINI 2020, Editia de primavara
Data: 16-31 martie 2020
Am participat, în calitate de reprezentant al României, în juriul de experți degustători ai Concursului Internaţional MUNDUS VINI 2020 - Ediția de primăvară, desfăşurat recent la Neustadt (Germania), organizat sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului și al Uniunii Internaţionale a Oenologilor, cu monitorizarea Institutului de Viticultură și Oenologie de la Gezenheim, reprezentat de prof. dr. Ulrich Fischer, directorul științific al competiției. Activitatea în cadrul deplasării cu mandat din partea ASAS (Academia de Științe Agricole și Silvice) a cuprins participarea la sesiunile de evaluare senzorială a mostrelor de vinuri, în cele şase zile consecutive de concurs, participarea la masterclass-urile privind degustarea a cinci mostre de sake, produs tradițional japonez, cât și evaluarea a şase mostre de vinuri roșii seci din Republica Macedonia de Nord, provenite din soiul tradițional autohton Vranec, ca soi pur sau în cupaj cu soiurile consacrate Merlot și Cabernet Sauvignon.
Competiția MUNDUS VINI 2020 - Ediția de primăvară a evaluat un număr total de 7481 de mostre înregistrate, din care 6741 vinuri liniștite (3871 - roșii, 2508 - albe, 344 - roze și 18 - albe provenite din soiuri roșii vinificate în alb), 642 vinuri efervescente (475 - albe, 101 - roze, 33 - numai din soiul alb Chardonnay (Blanc de blancs), 29 - numai din soiurile roșii Pinot noir sau/și Pinot meunier, vinificate în alb (Blanc de noirs), 4 - roșii), 68 vinuri fortifiate și 30 de vinuri petiante (semispumante, cu o presiune mică de CO2 endogen, până la 1 ÷ 1,5 atm).
Topul țărilor participante cu mostre înscrise în competiție a cuprins: 1. Italia - 1747 mostre; 2. Spania - 1543; 3. Franța - 819; 4. Portugalia - 724; 5. Germania, țara organizatoare - 620. România a ocupat abia poziția 17 (cu 66 de mostre), situându-se cu mult sub Republica Moldova (cu 180 de mostre), dar înaintea Bulgariei (cu 45 de mostre).
Producătorii români de vinuri au obținut cinci medalii de aur și cinci de argint din 66 de mostre înscrise în concurs, adică un procentaj de vinuri medaliate de 15%. Medalii de aur au obținut Crama Oprișor (Pinot Grigio Caloian 2019 și Caloian Roze 2019), The Iconic Estate SA Ploiești (Fetească neagră Prahova Valley 2018 și Byzantium Rosso 2018) și Cramele Recaș (Sauvignon blanc Late Harvest Conacul Ambrozy 2019). La rândul lor, medaliile de argint au fost atribuite producătorilor Cramele Recaș (Pinot Grigio Rebsorten Halves 2019 și Cuveé Überland Recaș DOC - CMD Single Vineyard 2018), Crama Oprișor (Fetească neagră Caloian 2019), Domeniile Blaga din Năieni (Syrah 2016) și Vinicola Averești 2000 (Domeniile Averești 2019). Se observă că producătorii cei mai medaliați au fost Crama Oprișor (cu trei vinuri din aceeași gamă, Caloian) și Cramele Recaș (cu trei vinuri din game diferite). Această performanță românească este poziționată sub a celor obținute de Republica Moldova și Bulgaria, care sunt țări vitivinicole vecine.
La masterclass-ul (degustarea comparativă) de sake, niciuna dintre cele cinci mostre nu a răspuns așteptărilor și cu atât mai puțin propunerile de asociere a acestor mostre cu preparate culinare, dar subiectul a fost o reală provocare și a suscitat interesul întregului auditoriu.
În cadrul masterclass-ului de vinuri roșii din Macedonia de Nord au fost degustate şase mostre provenite din soiul tradițional Vranec (Vranec Smolnic 2018 de la crama Popov, Vranec SS 2016 de la crama Tikes, Vranec Hermes 2015 de la crama Dalvina și Vranec Terroir 2013 de la crama Kamnik) sau în cupaj cu soiurile consacrate Merlot și Cabernet Sauvignon. Soiul Vranec are trei atuuri foarte importante: o aciditate titrabilă suficient de ridicată care să permită o reducere a acesteia prin fermentație malolactică totală (sau parțială) ce induce o îmbunătățire semnificativă a gustului (reducerea senzației de asprime în favoarea accentuării senzațiilor de moliciune și catifelare a papilelor gustative) și să susțină durabil stabilitatea culorii; o capacitate superioară de acumulare a zaharurilor fermentescibile care poate atinge ușor un potențial de 16% vol. alcool (echivalentul a cca. 260 - 270 g/l zaharuri); un conținut foarte ridicat în polifenoli (taninuri și antociani) care explică predispoziția soiului la maturare în baricuri de stejar, dar mai ales la învechire de medie (3 - 5 ani) și lungă durată (6 - 8 ani) la sticlă. Ar putea deveni un concurent redutabil al soiului românesc Fetească neagră, pe care îl consider superior ca însușiri senzoriale, dar care este insuficient promovat la nivel internațional.
Alte articole


