Un nou Plan de actiune la nivelul Uniunii Europene pentru economia circulara
Data: 16-31 martie 2020
♦ Documentul deschide calea unei economii competitive, neutre din punctul
de vedere al impactului asupra climei, în care consumatorii sunt responsabilizați
Comisia Europeană (CE) a adoptat, la 11 martie a.c., un Plan de acțiune pentru economia circulară - unul dintre principalele elemente constitutive ale Pactului verde european, noua agendă a UE pentru creștere durabilă. Documentul prevede măsuri de-a lungul întregului ciclu de viață a produselor și vizează să pregătească economia pentru un viitor verde, să consolideze competitivitatea, protejând, în același timp, mediul și să acorde noi drepturi consumatorilor. Planul introduce măsuri legislative și nelegislative și vizează domenii în care acțiunea la nivelul UE aduce valoare adăugată. „Noul plan valorifică rezultatele activității desfășurate din 2015 și se concentrează pe proiectarea și crearea unei economii circulare cu scopul de a se asigura că resursele utilizate sunt menținute în economia UE cât mai mult timp posibil. Planul și inițiativele acestuia vor fi elaborate cu implicarea strânsă a comunității de afaceri și a părților interesate", precizează Executivul comunitar, într-un comunicat.
În prezent, doar 12% din materialele și resursele secundare sunt reintegrate în economie
„Pentru a se atinge neutralitatea climatică până în 2050, pentru a ne conserva mediul natural și pentru a ne consolida competitivitatea economică avem nevoie de o economie pe deplin circulară. Astăzi, economia noastră este încă în cea mai mare parte liniară și numai 12% din materialele și resursele secundare sunt reintegrate în economie. Numeroase produse se strică prea ușor, nu pot fi refolosite, reparate sau reciclate sau sunt produse doar pentru o singură utilizare. Există un potențial uriaș care poate fi exploatat atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. Prin planul adoptat acum lansăm acțiuni pentru a transforma modul în care fabricăm produsele și pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a face alegeri durabile, în beneficiul propriu și pentru mediu", a declarat vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans. La rândul său, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a menţionat: „Avem doar o singură planetă Pământ și, totuși, până în 2050, vom consuma ca și cum am avea trei. Noul plan va integra conceptul de circularitate în viața noastră și va accelera tranziția către o economie verde. Propunem astfel măsuri hotărâte pentru a schimba vârful lanțului durabilității - proiectarea produselor. Măsurile orientate spre viitor vor crea oportunități de afaceri și locuri de muncă, le vor acorda noi drepturi consumatorilor europeni, vor valorifica inovarea și digitalizarea și, la fel cum se întâmplă în natură, vor asigura faptul că nimic nu se irosește".
Aşa cum remarcau şi oficialii europeni citaţi, în prezent, multe produse se defectează prea repede, nu pot fi refolosite, reparate sau reciclate sau pot fi utilizate doar o singură dată. Acest model liniar de producție și consum (de tipul „iei - produci - folosești - arunci") nu stimulează producătorii să fabrice produse mai durabile. Cadrul de politică în materie de produse durabile își propune să modifice această situație prin acțiuni în urma cărora produsele ecologice să devină normă. Normele vor urmări, de asemenea, să recompenseze producătorii în funcție de performanțele produselor lor în materie de durabilitate și să coreleze nivelurile înalte de performanță cu stimulentele. Tranziția către o economie circulară este deja în curs, acest model durabil fiind adoptat de întreprinderi, de consumatori și de autoritățile publice din Europa situate în fruntea plutonului. Comisia se va asigura că tranziția către economia circulară oferă oportunități pentru toți și că nimeni nu este lăsat în urmă.
Acțiuni privind proiectarea produselor, responsabilizarea consumatorilor și procese de producție mai durabile
Planul de acțiune pentru economia circulară este parte a Strategiei industriale a UE şi propune măsuri care să asigure că:
● Produsele durabile devin regula pe piața UE
Comisia va lansa o inițiativă legislativă privind produsele durabile, care va avea la bază o propunere de extindere a Directivei privind proiectarea ecologică, astfel încât aceasta să vizeze și alte produse, nu numai pe cele cu impact energetic. În urma revizuirii, cadrul privind proiectarea ecologică ar urma să devină aplicabil unei game cât mai extinse de produse și să dea rezultate în ceea ce privește circularitatea.
Ca parte a acestei inițiative legislative și, după caz, prin intermediul altor instrumente, Comisia va avea în vedere stabilirea unor principii în materie de durabilitate. Noile măsuri vor fi menite în special să răspundă nevoii de a îmbunătăți durabilitatea produselor și posibilitatea de reutilizare, modernizare și reparare a acestora, pentru a soluționa problema prezenței substanțelor chimice periculoase în produse și a spori conținutul de materiale reciclate al produselor. De asemenea, se va încerca limitarea produselor de unică folosință și se vor găsi soluții pentru obsolescența (declasarea tehnologică - n.r.) prematură. Printre măsurile avute în vedere se va număra și introducerea unei interdicții privind distrugerea bunurilor durabile rămase nevândute.
Comisia va lansa un spațiu european al datelor pentru economia circulară pentru a mobiliza potențialul digitalizării informațiilor despre produse, introducând, de exemplu, pașapoarte pentru produsele digitale.
● Capacitatea de acțiune a consumatorilor este consolidată
Comisia va acționa în direcția consolidării posibilității de reparare a produselor. Obiectivul este de a integra până în 2021 un „drept la reparare" în politicile UE privind consumatorii și produsele. Planul prevede, de asemenea, acțiuni prin care consumatorilor să li se ofere la punctele de vânzare informații mai fiabile cu privire la produse, inclusiv cu privire la durata lor de viață și la alte performanțe de mediu. Comisia va propune ca întreprinderile să își justifice declarațiile de mediu prin utilizarea unor metode privind amprenta de mediu. Vor fi propuse norme mai stricte pentru a reduce fenomenul de dezinformare ecologică (greenwashing) și practicile precum obsolescența programată. Noile măsuri vor spori adoptarea de achiziții publice ecologice, cum ar fi introducerea unor criterii sau obiective ecologice minime obligatorii pentru achizițiile publice.
● Atenția este concentrată pe sectoarele care utilizează
cele mai multe resurse și în care potențialul pentru circularitate este ridicat
Comisia va introduce măsuri concrete privind:
▪ produsele electronice și TIC - Planul de acțiune propune crearea unei Inițiative pentru circularitate în domeniul electronicii pentru a promova o durată de viață mai lungă a produselor, prin posibilitatea de reutilizare și reparare a acestora, precum și prin capacitatea de modernizare a componentelor și a programelor lor informatice, pentru a evita obsolescența prematură. Acest sector de activitate va fi un domeniu în care se va introduce în mod prioritar „dreptul la reparare". Comisia intenționează să adopte noi măsuri de reglementare atât pentru telefoanele mobile, tablete și laptopuri, în temeiul Directivei privind proiectarea ecologică, cât și pentru încărcătoarele pentru telefoanele mobile și alte dispozitive similare. De asemenea, se va lua în considerare un sistem de recuperare la nivelul UE pentru returnarea sau revânzarea telefoanelor mobile, a tabletelor și a încărcătoarelor vechi;
▪ bateriile și vehiculele - Comisia va propune un nou cadru de reglementare pentru baterii, care va include măsuri menite să îmbunătățească ratele de colectare și de reciclare a tuturor bateriilor și să asigure recuperarea materialelor valoroase, cerințe de durabilitate pentru baterii, nivelul conținutului reciclat din noile baterii și furnizarea de informații consumatorilor. De asemenea, CE va propune revizuirea normelor privind vehiculele scoase din uz cu scopul de a îmbunătăți eficiența reciclării, precum și norme care să vizeze tratarea durabilă a uleiurilor uzate;
▪ ambalajele - Cantitatea de materiale utilizate în ambalaje este în continuă creștere, iar în 2017 deșeurile de ambalaje din Europa au ajuns la 173 kg pe cap de locuitor - cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. În acest context, Comisia va propune măsuri de asigurare a faptului că se inversează cu prioritate creșterea generării de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin stabilirea de obiective și prin alte acțiuni de prevenire a producerii de deșeuri. Obiectivul Comisiei este ca, până în 2030, toate ambalajele introduse pe piața UE să fie reutilizabile sau reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic. CE va propune consolidarea cerințelor esențiale obligatorii pentru toate ambalajele introduse pe piața UE;
▪ materialele plastice - Planul de acțiune se bazează pe Strategia din 2018 privind materialele plastice și se concentrează pe creșterea conținutului de plastic reciclat. Vor fi propuse cerințe obligatorii referitoare la conținutul de materiale reciclate în ceea ce privește ambalajele, materialele de construcție și vehiculele, de pildă. Planul de acțiune abordează, de asemenea, provocările legate de microplastice și de aprovizionarea și utilizarea de materiale plastice de origine biologică și biodegradabile. În ceea ce privește microplasticele, Comisia va restricționa adăugarea intenționată a acestora. Totodată, CE va aborda eliberarea involuntară a microplasticelor, dezvoltând și armonizând și mai mult metodele de măsurare și adoptând măsuri de etichetare, certificare și reglementare, și va lua în considerare acțiuni de intensificare a captării microplasticelor în apele reziduale;
▪ materialele textile - Planul de acțiune anunță un cadru de politică amplu, care va avea drept obiectiv consolidarea competitivității industriale și a inovării, stimularea pieței UE pentru materiale textile durabile, produse în economia circulară, inclusiv a pieței pentru reutilizarea textilelor, precum și aplicarea unor noi modele de afaceri. Sectorul materialelor textile reprezintă cea de-a patra categorie în care se înregistrează cele mai mari presiuni în ceea ce privește consumul de materii prime principale și apă și cea de-a cincea categorie în materie de emisii de gaze cu efect de seră. Această strategie viitoare va stimula piața pentru textile durabile, produse în economia circulară, inclusiv piața reutilizării textilelor. În plus, strategia va sprijini noi modele de consum și de afaceri. De asemenea, Comisia va oferi orientări privind colectarea separată a deșeurilor textile, iar până în 2025 statele membre vor trebui să se asigure că respectă aceste orientări. CE va colabora cu industria de resort și cu actorii de pe piață pentru a identifica blocajele care împiedică circularitatea produselor textile și pentru a stimula inovarea pe piață;
▪ construcțiile și clădirile - Sectorul construcțiilor consumă aproximativ 50% din totalul materialelor extrase și produce mai mult de 35% din totalul de deșeuri generate de Uniunea Europeană. Comisia va adopta o nouă Strategie cuprinzătoare privind un mediu construit în mod durabil, care să promoveze principiile circularității pe parcursul întregului ciclu de viață al clădirilor. De asemenea, CE va propune revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții, care ar putea include cerințe referitoare la conținutul reciclat pentru anumite produse pentru construcții;
▪ alimentele - Se estimează că, din totalul alimentelor produse, 20% se pierd sau se irosesc în UE. Ca parte a strategiei UE De la fermă la consumator, Comisia va propune un obiectiv privind reducerea risipei de alimente. Strategia respectivă va aborda întregul lanț valoric alimentar pentru a asigura sustenabilitatea sectorului, consolidând eforturile de combatere a schimbărilor climatice, protejare a mediului și conservare a biodiversității. Totodată, CE va demara o activitate analitică pentru a determina domeniul de aplicare a unei inițiative legislative privind reutilizarea, în scopul de a înlocui ambalajele alimentare, vesela și tacâmurile de unică folosință cu produse reutilizabile în serviciile de alimentație publică.
● Se produc mai puține deșeuri
Se va acorda atenție evitării producerii de deșeuri, în ansamblu, și transformării acestora în resurse secundare de înaltă calitate care beneficiază de pe urma unei piețe funcționale a materiilor prime secundare. Comisia va analiza posibilitatea de a se stabili un model armonizat la nivelul UE pentru colectarea separată a deșeurilor și pentru etichetarea acestora. Pentru fluxurile mai complexe, Comisia va propune obiective de reducere a deșeurilor și, printre alte măsuri pe care le va lua, va consolida punerea în aplicare a cerințelor adoptate recent pentru sistemele de răspundere extinsă a producătorilor. Vor fi revizuite normele privind expedierile de deșeuri care facilitează reciclarea sau reutilizarea în cadrul UE. De asemenea, scopul acestei revizuiri va fi restricționarea exporturilor de deșeuri care produc efecte negative asupra mediului și a sănătății în țările terțe, punând accentul pe statele de destinație, fluxurile de deșeuri și operațiunile din domeniu problematice. Comisia va analiza totodată modul în care cetățenii pot fi ajutați să își sorteze deșeurile, prin intermediul unui model armonizat la nivelul UE pentru colectarea separată a deșeurilor și etichetarea acestora.
Beneficii economice pozitive sub forma creșterii PIB-ului
și a creării de locuri de muncă
Pactul verde european - care include Planul de acţiune pentru economia circulară - stabilește o foaie de parcurs ambițioasă către realizarea unei economii circulare neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. O economie circulară reduce presiunea asupra resurselor naturale și este o condiție prealabilă pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 și pentru stoparea pierderii biodiversității. Jumătate din emisiile totale de gaze cu efect de seră și peste 90% din pierderea biodiversității și stresul hidric provin din extracția și prelucrarea resurselor. „Fără a trece la o economie pe deplin circulară, obiectivul privind neutralitatea climatică nu poate fi atins până în 2050", precizează Executivul comunitar, în comunicat.
Obiectivul planului de acțiune este ca, în deceniul următor, în UE să se reducă amprenta reprezentată de consum și să se dubleze rata de utilizare circulară a materialelor, stimulându-se în același timp creșterea economică. Aceste acțiuni vor fi realizate în deplină cooperare cu părțile interesate și cu mediul de afaceri. Economia circulară va avea beneficii nete pozitive sub forma creșterii PIB-ului și a creării de locuri de muncă, deoarece aplicarea în Europa a unor măsuri ambițioase legate de economia circulară poate duce la creșterea PIB-ului UE cu încă 0,5% până în 2030 și la crearea a aproximativ 700 000 de locuri de muncă.
În proiect, un acord internațional referitor la gestionarea resurselor
naturale
Pentru a sprijini tranziția către o economie circulară vor fi mobilizate numeroase fonduri UE - de la fondurile de coeziune ale UE, Fondul european de dezvoltare regională și programul LIFE până la cheltuieli din cadrul programelor sociale, de cercetare și de inovare. De asemenea, Planul de acțiune cuprinde acțiuni de mobilizare a finanțării private pentru sprijinirea economiei circulare prin intermediul instrumentelor financiare ale UE, precum InvestEU.
În ceea ce priveşte promovarea la nivel internaţional a economiei circulare, Planul de acțiune propune lansarea unei Alianțe pentru economia circulară la nivel mondial, care să analizeze definiția unui „spațiu de operare" și să lanseze o discuție cu privire la un posibil acord internațional referitor la gestionarea resurselor naturale. În plus, Comisia va avea un rol de lider în cadrul eforturilor de la nivel internațional pentru a ajunge la un acord global privind materialele plastice și va promova adoptarea abordării UE privind economia circulară cu privire la materialele plastice. Uniunea Europeană va continua să promoveze economia circulară în cadrul acordurilor de liber schimb, al dialogurilor bilaterale, regionale și multilaterale în materie de politici și în cadrul acordurilor internaționale și multilaterale din domeniul mediului, de exemplu prin intermediul misiunilor privind economia circulară în țările partenere. Comisia va intensifica cooperarea cu alte regiuni, cum ar fi Africa.
În 2021, Comisia va actualiza cadrul de monitorizare existent, cu ajutorul unor indicatori legați de planul de acțiune actual și printr-o analiză a interconexiunilor dintre circularitate, neutralitatea climatică și obiectivul de reducere a poluării la zero. Vor fi dezvoltați în continuare indicatori cu privire la utilizarea resurselor, inclusiv cu privire la consumul și amprentele pe care le înregistrăm asupra materialelor. De asemenea, CE va consolida monitorizarea planurilor naționale privind economia circulară și a altor măsuri naționale întreprinse în acest sector, inclusiv în cadrul eforturilor de reorientare a procesului semestrului european, astfel încât să se pună un accent mai puternic pe sustenabilitate în cadrul acestuia.
APIA: În România, ponderea autoturismelor ecologice în totalul pieţei a crescut la 6%, în primele două luni
Ponderea autoturismelor electrice şi hibrid în totalul pieţei din România a ajuns la 6%, în primele două luni din 2020, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când aceasta era de 4,2%, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA). La nivelul cumulat al lunilor ianuarie - februarie au fost cumpărate 1259 de autoturisme ecologice, mai multe cu circa 16,36% comparativ cu primele două luni din 2019, perioadă în care erau consemnate 1082 unităţi.
Datele centralizate de APIA evidenţiază faptul că majoritatea autoturismelor prietenoase cu mediul sunt hibride - respectiv 913 unităţi, în creştere cu 3,3% în comparaţie cu perioada ianuarie - februarie 2019. Acest segment auto este urmat de autoturismele electrice, cu 231 de exemplare (+63,8%) şi de cele plug-in (115 unităţi, +101,8%).
În topul celor mai comercializate autoturisme electrice 100% conduce, după două luni ale acestui an, Renault - cu 96 de unităţi, urmat de BMW (31), Nissan şi Volkswagen (câte 30), smart (19), Hyundai (11), Jaguar (5), Audi, Mercedes Benz şi Tesla Motors (câte 3).
Potrivit sursei citate, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota - cu 720 de unităţi, Lexus (47), Honda (36), Suzuki (30), Volvo (23), Ford (17), Hyundai (15), Land Rover (12), Mini (8) şi Mitsubishi (4).
De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce BMW - cu 33 de exemplare, urmată de Porsche (16), Mitsubishi şi Volvo (câte 13), Hyundai (12), Kia (8), Land Rover (5), Mini, Toyota şi Volkswagen (câte 4).
Statistica APIA menţionează că, numai la nivelul lunii februarie, s-au vândut 557 de autoturisme „verzi", în scădere cu 20,65%, comparativ cu luna ianuarie, când s-au vândut 702 unităţi. Pe parcursul lunii februarie a acestui an, vânzările de maşini electrice şi hibride au avut o pondere 6,4% în totalul pieţei, superioară celei înregistrată cu o lună în urmă, de 5,7%.
Alte articole


